Marea Britanie a cerut cooperarea parlamentarilor americani pentru a adăuga controversatul focos nuclear W93 la arsenalul propriu – arma fiind ceea ce criticii programului de înarmare american obișnuiesc să o considere a fi un „exces” în valoare de 14 miliarde de dolari. Ben Wallace, Secretarul de Stat britanic al Apărării, i-a îndemnat pe parlamentarii din Stalele Unite să aprobe cheltuielile pentru un acord comun între Pentagon și Ministerul Apărării al U.K., printr-o scrisoare oficială, trimisă în aprilie, care nu a fost făcută publică anterior și care atrage Marea Britanie într-o controversă politică americană ce opune administrația Trump democraților și grupurilor care militează pentru dezarmare. Marina americană are deja, în acest moment, în dotare, focoase nucleare W93, pe două dintre rachetele sale Trident lansate de submarine, iar oficialii Pentagonului au confirmat că W93 ar fi racheta balistică lansată de submarine (SLBM), de generația următoare, solicitată de britanici, oficialii de securitate sperând ca aceasta să funcționeze pe deplin până în 2040.
„Sunt vremuri dificile, dar este crucial să demonstrăm unitatea transatlantică și solidaritatea în această perioadă dificilă”, a scris Wallace membrilor comisiilor serviciilor armate ale Congresului și Senatului, potrivit The Guardian, care a obținut o copie a scrisorii. „Finanțarea Congresului pentru programul W93 va asigura certitidinea că vom continua să aprofundăm relația nucleară unică dintre cele două țări ale noastre, permițând Regatului Unit să asigure o descurajare continuă a agresiunilor în deceniile următoare”, a mai precizat Wallace.
Critici în legătură cu solicitarea Marii Britanii privind programul de rachete nucleare
Comitetul pentru credite pentru energie și apă al Camerei Reprezentanților din Statele Unite a blocat finanțarea necesară pe care administrația Trump o solicita pentru a începe dezvoltarea noului proiect de înarmare, potrivit Defense News. Comitetul a invocat îngrijorarea produsă de faptul că Administrația Națională de Securitate Nucleară nu a furnizat detalii adecvate cu privire la „motivul pentru care începe evaluarea conceptului de faza 1 în anul fiscal 2021, factorii care determină această decizie sau modul în care o astfel de decizie ar putea avea impact asupra oricăreia dintre Sistemele strategice existente ale Marinei”.
De aemenea, criticii programelor de înarmare susțin că o eventuală colaborare parafată între Marea Britanie și Statele Unite nu poate fi percepută decât ca un pas înainte în cursa de proliferare a armelor nucleare. „Acest lucru este un exces”, a declarat pentru The Guardian directorul pentru politica de dezarmare și reducere a amenințărilor la Asociația de Control al Armelor, Kingston Reif. „Avem deja două focoane SLBM. W76 tocmai a trecut printr-un program major de modernizare și este prevăzut să fie funcțional până la începutul anilor 2040, iar W88 trece printr-o procedură de modificare majoră în prezent. SUA pot continua să ajute arsenalul Marii Britanii fără să grăbească dezvoltarea unui al treilea focar SLBM, de cel puțin 14 miliarde de dolari”, a adăugat Reif.
Asociația pentru controlul armelor (ACA) este de părere că fondurile solicitate de administrația Trump pentru înarmare ar echivala cu trilioane de dolari. „În următorii 30 de ani, prețul este probabil să atingă 1,5 trilioane de dolari și ar putea chiar să se apropie de 2 trilioane de dolari. Costurile și riscurile planurilor de cheltuieli ale armamentelor nucleare ale administrației Trump sunt agravate de ostilitatea sa în privința controlului armelor”, a raportat ACA în martie.
SUA, Rusia și China, în dezacord total privind înțelegerile nucleare
Președintele Donald Trump a retras Statele Unite ale Americii din Tratatul Forțelor Nucleare cu Rată Intermediară (INF) în august 2019, deși, la vremea încheierii lui, în 1987, tratatul a fost considerat a fi înțelegerea care a pus capăt efectiv Războiului Rece.
Noul Tratat strategic de reducere a armelor din 2010 (New START), dintre SUA și Rusia, urmează să expire în februarie 2021, cu excepția cazului în care ambele părți convin să prelungească acordul. Rusia s-a angajat deja să semneze tratatul fără prevederi, dar SUA spun acum că nu intenționează să prelungească înțelegerea decât în eventualitatea în care China va semna, la rândul său, un tratat privind armele nucleare, poziționare pe care Rusia a numit-o „nediplomatică” și a reacționat la aceasta spunând că nu intenționează să forțeze China să semneze orice alt tratat.
China a refuzat categoric să își dea acordul în privința unei înțelegeri de neproliferare nucleară, dar a fost de acord cu o o strategie de descurajare, angajându-se să nu își folosească prima arsenalul pe care îl are la dispoziție, în cazul unui eventual conflict.
SUA și Rusia dețin împreună mai mult de 90 la sută din armele nucleare ale lumii, potrivit Defense News, iar dacă SUA va refuza anul viitor să semneze prelungirea tratatului New Start, va fi prima dată de la Războiul Rece când SUA și Rusia nu vor opera în baza unui acord privind armele nucleare.
