13.1 C
București
luni, 6 mai 2024
AcasăInternaționalÎntoarcerea artiştilor rătăcitori. Muzică lăutărească interpretată de doi mari muzicieni ai lumii

Întoarcerea artiştilor rătăcitori. Muzică lăutărească interpretată de doi mari muzicieni ai lumii

Sanda Weigl şi Alexander Bălănescu, doi artişti români de excepţie, revin în faţa publicului bucureştean pe 11 şi 12 iunie, la Sala ArCuB din Capitală. Concertul „Gipsy Songs“ propune o selecţie de piese lăutăreşti cu tradiţie, de la Maria Tănase, Romica Puceanu şi alte nume reprezentative ale folclorului românesc, prezentate într-o manieră inedită.

Amândoi s-au născut în România, în familii cu tradiţie artistică. Amândoi au învăţat să cânte aici şi au fost marcaţi de muzica autohtonă. Amândoi au fost nevoiţi, încă din copilărie, să urmeze calea străinătăţii.

Sanda Weigl

Artista este plecată de peste patruzeci de ani din ţară, dar muzica o face să accepte necondiţionat, chiar să aştepte cu entuziasm întoarcerea acasă.

A avut o existenţă bogată şi tumultuoasă, demnă de un scenariu de film. S-a născut în Bucureşti şi, de mică, a fost fascinată de muzica lăutărească, învăţând piese de “inimă albastră” de pe discurile Mariei Tănase şi de la lăutarii de pe stradă. La 13 ani, pleacă împreună cu familia în Germania de Est, locuind la mătuşa Helene (Weigl), văduva lui Bertolt Brecht – celebru dramaturg, creator de şcoală de teatru şi director al renumitului Berliner Ensemble.

În adolescenţă se integrează perfect în trupa rock Team 4. În 1968 formează un grup de activişti şi protestează public împotriva invadării Cehoslovaciei. Este arestată şi condamnată la închisoare pentru „acţiuni împotriva statului“.

Deşi este eliberată înainte de termen, Sanda Weigl este obligată să muncească într-o fabrică şi i se interzice să desfăşoare orice activitate artistică timp de şase ani. Considerată “inamic al statului”, trei ani mai târziu este expulzată în Germania de Vest. Aici îşi începe cariera de actriţă la Teatrul Schiller.

În lumea scenei îşi descoperă viitorul soţ – unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani din Germania – pe Klaus Pohl. În 1992 emigrează împreună în Statele Unite, unde revine la “prima dragoste”: muzica. Vocea puternică, experienţa teatrală, stilul plin de personalitate, dar şi repertoriul inedit au impus-o spectaculos în faţa publicului american.

Cântă cu patimă şi trăieşte intens bucuria de a face cunoscute piesele Mariei Tănase în sălile de spectacol şi cluburile din New York. Aminteşte cu orice ocazie că este datoare muzicii româneşti şi chiar subliniază că nu şi-a uitat limba datorită vechilor cântece lăutăreşti.

Alexander Bălănescu

S-a născut în 1954 la Bucureşti. La vârsta de 7 ani începe să studieze vioara, sub conducerea profesorilor Garabet Avakian şi Ştefan Gheorghiu. În 1969 părăseşte România, împreună cu familia, locuind mai întâi în Israel şi apoi la Londra, în Marea Britanie. Peste tot, vioara l-a însoţit, iar cursurile începute la Bucureşti le-a încheiat mai târziu la “Julliard School of Music” din New York. Timp de patru ani, a susţinut cu precădere concerte de muzică clasică. Însă, ulterior, dornic să descopere, să experimenteze şi să depăşească limitele unui stil, Alexander Bălănescu pune bazele propriului cvartet. Noua orientare muzicală aleasă îl afirmă atât ca virtuos interpret, cât şi ca un deosebit compozitor şi improvizator. Cucereşte publicul prin introducerea în partiturile contemporan-clasice accente de jazz ori influenţe folclorice româneşti şi nu numai. A compus muzică pentru piese de teatru, lungmetraje, televiziune şi chiar pentru academii de coregrafie. Împreună cu cvartetul său, a susţinut recitaluri şi a fost invitat la prestigioase festivaluri şi concerte internaţionale. S-a remarcat în lumea muzicii prin disponibilitatea de a se adapta interpretativ la diverse stiluri, de la clasic şi contemporan la modern şi experimental, de la jazz la tehno şi chiar pop (a fost invitat în concerte alături de Kate Bush şi Pet Shop Boys). Şi în cazul lui Alexander Bălănescu “rădăcinile” româneşti s-au impus cu succes: albumele “Luminitza” sau “Lume, Lume “, puternic impregnate de folclorul românesc, fiind argumente de necontestat în acest sens. Anul acesta, destinul l-a adus din nou în faţa publicului român. El semnează muzica şi evoluează şi ca protagonist – alături de actorul Marius Manole – pe scena Sălii ArCuB, în spectacolul ”Însemnările unui nebun” de N.V. Gogol – în regia lui Felix Alexa.

Marea întâlnire

Sanda Weigl şi Alexander Bălănescu s-au întâlnit cu ani în urmă la New York. Pasiunea pentru cântecele vechi româneşti i-a atras într-o frumoasă colaborare, concertele lor promovând muzica românească în toate colţurile lumii, de aproape 10 ani. Ei au susţinut show-uri încununate de succes atât în SUA, cât şi în Europa. Peste timp, micuţa interpretă, ce visa să încingă jalea-n lăutari punând mâna în brâu asemenea Mariei Tănase, şi tânărul entuziast, ce ţintea să mânuiască arcuşul aşa cum o făcea Ciprian Porumbescu, au ajuns artişti în toată firea. Însă şi acum sunt îndrăgostiţi de muzica românească şi, atunci când se întâlnesc pe scenă, ard ca două flăcări, încercând să-i aducă acesteia un binemeritat tribut.

Aşa se face că ”Gipsy Songs” se anunţă a fi un spectacol total, susţinut de Sanda Weigl şi Cvartetul Bălănescu, cu piese-simbol ale muzicii autohtone, condimentate cu influenţe provocatoare de jazz, cu parfumul şansonetei ori cu tonuri vesele de cabaret.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă