La Bruxelles a început, marți, ratificarea documentelor pentru primirea în NATO a Suediei și a Finlandei.
Inițierea acestei proceduri a fost anunțată, marți, 5 iulie 2022, de secretarul al Alianței Atlantice, Jens Stoltenberg. Ratificarea trebuie făcută de toate cele 30 de state care sunt deja membre NATO. După finalizarea întregului proces de ratificare, Alianța Atlantică va avea 32 de membri. “Cu 32 de ţări în jurul mesei vom fi şi mai puternici”, a subliniat Jens Stoltenberg. Secretarul general al Alianței, provenit din Norvegia, a fost unul dintre principalii susținători ai primirii celor două țări neutre, Suedia și Finlanda, în NATO.
Ambasadorii țărilor membre NATO au semnat deja documentele privind Suedia și Finlanda, la sediul din Bruxelles al Alianței Atlantice. Turcia, care se opunea integrării acestor două țări, și-a dat totuși acordul, cu prilejul summit-ului NATO de la Madrid. Inclusiv Statele Unite au intervenit pe lângă Turcia, în favoarea Suediei și a Finlandei.
După integrarea acestor două țări nordice, Marea Baltică va fi încercuită aproape integral de țări NATO. Drept urmare raportul de forțe în zona baltică se schimbă radical, în defavoarea Rusiei. Una dintre marile probleme ale Rusiei va fi accesul la enclava Kaliningrad, situată pe țărmul Mării Baltice.
Documentele pentru primirea în NATO a celor două țări nordice trebuie semnate de fiecare stat membru
“Porțile NATO rămân deschise pentru toate democrațiile europene”, a precizat Stoltenberg. Dar cel puțin în acest moment, nu se cunoaște nicio altă țară, după Suedia și Finlanda, care ar putea fi primită în NATO. Ucraina, care aspira la acest statut, rămâne, pe termen nedeterminat, doar țară parteneră. NATO, ca organizație, nu va trimite militari în Ucraina. În schimb, țările NATO pot acorda sprijin militar Ucrainei, ceea ce chiar se întâmplă, în contextul războiului de apărare împotriva Rusiei.
Rusia a atacat neprovocat Ucraina la data de 24 februarie 2022.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
