Iniţial, schimbarea fost făcută sub egida „O ţară, două sisteme” – o promisiune a faptului că democraţia şi statul de drept vor fi păstrate. Apoi, treptat, Beijingul a transformat sistemul de putere exact în ceea ce e restul Chinei: un spaţiu geografic cu statut economic special şi regim politic de teroare şi control cvasitotal şi omniprezent.
La miezul nopții de 1 iulie 1997, Hong Kong a revenit la China, într-o ceremonie la care au participat premierul britanic Tony Blair, prințul Charles, președintele chinez Jiang Zemin și secretarul de stat al SUA, Madeleine Albright. Câteva mii de localnici au protestat. Evoluţia era marcată de o sărbătoare pașnică.
În 1839, Marea Britanie invadase China, pentru a zdrobi opoziția contra imixtiunii în afacerile țării. Unul dintre primele acte britanice a fost ocuparea Hong Kong, pe atunci o insuliţă irelevantă, puțin locuită, în largul Mării Chinei.
Doi ani mai târziu, în 1841, China a cedat insula britanicilor, prin Convenția de la Chuenpi. În 1842, a fost semnat Tratatul de la Nanking, ce a încheiat oficial Primul Război al Opiului.
Noua colonie britanică a înflorit, devenind un centru comercial de legătură între Vest şi Est, poartă comercială pentru sudul Chinei. În 1898, Marii Britanii i s-au acordat încă 99 de ani de stăpânire asupra Hong Kong-ului, prin A Doua Convenție de la Pekin.
În septembrie 1984, după ani de negocieri, britanicii și chinezii au semnat un acord formal, prin care au fost de acord cu revenirea insulei la China din 1997, în schimbul promisiunii chineze de a păstra sistemul capitalist.
La 1 iulie 1997, Hong Kong a fost predat pașnic Chinei. Tung Chee Hwa, directorul executiv al guvernului din Hong Kong, a promovat conceptul „o singură țară, două sisteme”. Totul până miercuri, 1 iulie 2020, cu o tot mai pronunţată tendinţă autoritaristă.
Hong Kong şi pilda Regatului Chu
Hong Kong ar fi trebuit ca până în anul 2047 să continue să existe ca regiune administrativă specială. Ce fel de regiune este acum micul teritoriu?
De la transferul de putere, locuitorii din Hong Kong au acuzat mereu Beijingul că și-a depășit autoritatea. Mișcarea „Umbrela” a acţionat prin proteste, din 2014. Manifestanţii au solicitat alegeri transparente pentru executivul local.
La începutul anului 2016, librarii din Hong Kong au dispărut și reapărut ulterior, în custodia poliției chineze. În 2019, protestele au izbucnit de la un proiect de lege ticluit de Beijing, de extrădare a oponenţilor sistemului comunist în China continentală.
Beijingul nu lucrează la întâmplare, operează cu bună-ştiinţă, manifestându-se la date încărcate cu o puternică simbolistică istorică. Cu o zi înainte de 1 iulie 2020, Congresul Naţional al Poporului a adoptat în unanimitate aşa-zisa „lege privind securitatea naţională în Hong Kong”, creând premisele celei mai radicale schimbări a modului de viaţă din fosta colonie britanică, după revenirea teritoriului sub autoritatea Chinei.
“’Armatele noastre sunt fără număr, iar spiritul nostru curat va învinge’, spuneau împresuraţii din Regatul Chu. Iar duşmanul s-a declarat învins.”
Beijingul susţine că legea, un răspuns la protestele pro-democraţie adesea violente de anul trecut, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţelor străine, scrie Agerpres.
Probabil că Beijingul va înfiinţa un birou de securitate naţională în Hong Kong, pentru a „supraveghea, ghida şi sprijini” guvernul oraşului în oprimarea libertăţii şi drepturilor cetăţeneşti.
Se preconizează ca judecătorii pentru cazurile de securitate să fie numiţi de liderul nepopular local pro-Beijing, Carrie Lam. În prezent, judecătorii de rang înalt sunt alocaţi conform unor liste de membri stabilite de sistemul judiciar independent local.
FOTO Manifestaţie în Hong Kong contra extrădării oponenţilor Beijingului
Poliţia a interzis mitingul din 1 iulie, de aniversare a predării insulei, fiind invocate restricţii pentru combaterea coronavirus.
Apoi, comuniştii s-au pus pe treabă, cu primele arestări. Șapte persoane au fost acuzate că au încălcat noua lege. Printre ele – un bărbat ce purta un steag al independenței. Alte 200 de persoane au fost reținute.
Miercuri, o mulțime de oameni s-a adunat din nou, pentru un miting pro-democrație, marcând o nouă aniversare a transferului de autoritate către China. Forțele de ordine au folosit tunuri de apă, gaze lacrimogene și gaz paralizant.
În tradiţia chineză, există o pildă, intitulată „Amintiţi-vă de Chu”, care de obicei se referă la Taiwan. După ani de război cu regatul rival, Regatul Chu rămăsese o fără putere, baricadat în cetate. Invadatorul a trimis zile la rând o solie, cerând capitularea înpresuraţilor.
De fiecare dată, replica Regatului Chu a fost: „Armatele noastre sunt fără număr. Spiritul nostru curat va învinge”. În ultima zi a asediului, Chu a învins.
