,,Ucraina se așteaptă la condamnarea de către partenerii săi internaționali, inclusiv de către România, a noului act de agresiune a Federației Ruse, precum și la consolidarea presiunii diplomatice și de sancțiune asupra Moscovei.” Se arată într-un comunicat remis presei de către Ambasada Ucrainei la București.
,,În dimineața zilei de astăzi, 18 februarie 2020, la cinci ani de la tragedia de la Debalțeve, grupurile armate ale Federației Ruse au atacat pozițiile Forțelor Unite ale Ucrainei în apropierea localităților Novotoshkivske, Orikhove, Krymske, Khutir Vilnyy.” – transmite Ambasada Ucrainei.
Conform comunicatului de presă, ocupanții au atacat Forțele Unite ale Ucrainei cu arme interzise de către Acordurile de la Minsk. Inamicul ar fi utilizat aruncătoare de bombe de calibrul 120 mm. De asemenea, aceștia au atacat utilizând lansatoare de grenade de diverse sisteme, precum și mitraliere de calibru mare.
Sub acoperirea de foc, grupurile armate ale Federației Ruse au trecut la ofensiva activă și au încercat să avanseze peste linia de demarcare.
Din neferecire, în urma bombardamentelor ostile, un apărător ucrainean a fost omorât, trei – răniți.
,,Aceasta nu este doar o provocare cinică, al cărei scop este de a pune presiune pe o rană dezumanizantă care nu se va vindeca niciodată complet. Este o încercare de a perturba procesul de pace din Donbass, care a început cu pași mici, dar continui.
Cursul nostru pentru a pune capăt războiului și angajamentul nostru pentru acordurile internaționale rămâne neschimbat, precum și hotărârea noastră de a respinge orice manifestare de agresiune armată împotriva Ucrainei.” A transmis ambasada Ucrainei.
Context
Criza din Ucraina a început cu proteste în capitala Kiev în noiembrie 2013 împotriva deciziei președintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge un acord pentru o mai mare integrare economică cu Uniunea Europeană. După ce o represiune violentă de către forțele de securitate ale statului a atras în mod neintenționat un număr și mai mare de protestatari și a escaladat conflictul, președintele Ianukovici a fugit din țară în februarie 2014.
În martie 2014, trupele ruse au preluat controlul regiunii Crimeea a Ucrainei, înainte de a se anexa oficial la peninsulă, după ce Crimeii au votat să se alăture Federației Ruse într-un referendum local disputat. Președintele rus Vladimir Putin a menționat necesitatea protejării drepturilor cetățenilor ruși și a vorbitorilor ruși în Crimeea și sud-estul Ucrainei. Criza a sporit diviziunile etnice, iar două luni mai târziu separatiștii pro-ruși din regiunile Donetsk și Lugansk din estul Ucrainei au organizat un referendum pentru a declara independența față de Ucraina.
Violențele din estul Ucrainei între forțele separatiste susținute de ruși și armata ucraineană au ucis până la 10.000 de oameni și au rănit aproape 24.000 din aprilie 2014. Deși Moscova a negat implicarea sa, Ucraina și NATO au raportat despre prezența trupelor rusești și despre construirea de echipamente militare rusești lângă Donetsk.
Evoluțiile recente
De la preluarea funcției, administrația Donald J. Trump a continuat să preseze Rusia asupra implicării sale în estul Ucrainei. În ianuarie 2018, Statele Unite au impus noi sancțiuni pentru douăzeci și unu de persoane și nouă companii legate de conflict. În martie 2018, Departamentul de Stat a aprobat vânzarea de arme antitanc către Ucraina, prima vânzare de arme letale de la începutul conflictului, iar în iulie 2018, Departamentul Apărării a anunțat 200 de milioane de dolari în ajutor defensiv Ucrainei, aducând valoarea totală a ajutorului acordat din 2014 până la 1 miliard de dolari. În octombrie 2018, Ucraina s-a alăturat Statelor Unite și altor șapte țări ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), într-o serie de exerciții aeriene la scară largă în vestul Ucrainei.
