Teatrul Foarte Mic a marcat ieri Ziua Internaţională de luptă împotriva discriminării rasiale prin punerea în scenă a piesei „Google, ţara mea”, un spectacol în regia Alexandrei Badea cu un text semnat de Mihaela Michailov.
Textul nu este o pură ficţiune. A fost creat în 2009 de Mihaela Michailov şi Alexandra Badea împreună cu actorii în cadrul unui atelier pe tema discriminării rasiale.
Pe parcursul a o oră şi douăzeci de minute, actorii Adriana Butoi, Alexandru Gâtstrâmb, Andreea Grămoşteanu, Radu Iacoban, Ştefan Lupu, Désirée Malonga, Răzvan Oprea, Liliana Pană şi Cuzin Toma trec în revistă poveşti care ne lasă pe alocuri un zâmbet amar pe buze.
Pe scenă, acţiunea se petrece într-un fel de camere construite pe schelet metalic. La începutul piesei, actorii stau nemişcaţi şi aşteaptă spectatorii să-şi găsească loc în sală. Monologul este foarte prezent în spectacol, artiştii dialoghează rar între ei, poate şi pentru a sugera lipsa de comunicare.
În primul tablou facem cunoştinţă cu o mulatră care vrea să îşi găsească tatăl, originar din Angola. Tot mulatra are un iubit, care nu le-a spus părinţilor săi că are o iubită de culoare. Şi tot mulatra are un prieten foarte bun, rrom.
Rromul, bodyguard la un club, este şi el victima preconcepţiilor de genul dacă eşti ţigan atunci sigur nu ai cum să câştigi un ban în mod cinstit.
În alt tablou, o învăţătoare separă două eleve din bancă pe motiv că una dintre ele este de etnie rromă. Exemplele pot continua.
Teodor Baconschi, Adrian Cioroianu şi Traian Băsescu sunt şi ei prezenţi în piesă. Actorii citează declaraţii cu caracter discriminatoriu făcute de politicieni de-a lungul timpului, de genul „ţigancă împuţită”, „să cumpărăm o bucată din deşertul egiptean să-i plasăm acolo pe astfel de oameni care ne fac de râs” ori „avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie rromă”.
Una dintre scenele gustate de public este cea în care se reface momentul în care Madonna a susţinut în timpul concertului din Capitală discursul anti-discriminare, soldat cu mii de huiduieli.
„Google, ţara mea” interesează organizatorii a două festivaluri din Franţa. Piesa a fost lecturată în varianta franceză în cadrul „Festivalului Transversales” pe 18 martie şi urmează să fie citită pe 1 aprilie la Teatrul Petit-Quevilly, în cadrul festivalului „Corps de Textes Europe”, în regia lui David Bobee.
Mai mult, actorii şi doresc foarte mult să poată prezenta spectacolul şi în alte oraşe din România.
Teatrul Foarte Mic are în repertoriu piese care reflectă problemele societăţii de astăzi. Spectacolelor „Interzis sub 18 ani” (care se referă la comunicarea dintre adolescenţi şi părinţi”), „mady-baby.edu” (atinge problema traficului de persoane), „Ca pe tine însuţi” (se vorbeşte despre dorinţa tinerilor de a pleca din ţară), „Blocaj în trafic” li se va alătura, pe 16 aprilie, „Zero decibeli”, o piesă despre surdomuţi şi problemele lor într-o societate care nu este atentă la nevoile lor.
