Pe măsură ce Europa se relaxează social însă, capitalul electoral al unor premieri sau șefi de state se diminuează treptat, în timp ce simpatia publică pentru alții se află în creștere.
Sondajele europene au relevat, încă din primele zile ale pandemiei, o solidaritate publică fără precedent și un consens general ”în jurul drapelului”, perfect de înțeles în condițiile în care guvernele s-au luptat cu o criză economică, socială și sanitară de dimensiuni nemaiîntâlnite din al doilea război mondial și până în prezent. Cu toate acestea, în timp ce șocul public a făcut să se manifeste și o nevoie de rezistență, alegătorii au început, mai ales după primele măsuri de relaxare socială, să pună întrebări mai dure și să compare modul în care cei responsabili de răspunsul țării lor la pandemie au gestionat crizele naționale în perioadele de izolare. O radiografie a reacțiilor publice consemnate în presa europeană în ultima perioadă ne poate oferi astăzi răspunsul la întrebarea ”Care dintre liderii europeni au capitalizat pozitiv, la nivel de imagine, efectele crizei, și care nu?”.
Angela Merkel, favorită pentru al cincilea mandat mulțumită coronavirusului!
Cel mai important tabloid al Germaniei, ”Bild”, le-a oferit cititorilor săi această temă de gândire într-un titlu publicat la începutul lunii aprilie. Întrebarea rămâne deocamdată retorică, deoarece cancelarul Angela Merkel a exclus în repetate rânduri posibilitatea de a mai rămâne în funcție după ce actualul său mandat se va încheia în 2021. Formularea este, totuși, în același timp, și de natură a atesta o dată în plus cât de bine este percepută public gestionarea pandemiei de către cancelarul german. Drept urmare, Angela Merkel, care a susținut, în aprilie, un discurs televizat fără precedent, prin care a solicitat sprijinul germanilor pentru măsurile dure de izolare pe care guvernul urma să le impună, rămâne cel mai popular actor politic al țării.
Cel mai recent barometru de opinie, realizat de radiodifuzorul public ZDF, a arătat că Merkel este favorita germanilor, situându-se în preferințele alegătorilor chiar înaintea premierului Bavariei, Markus Söder, unul dintre posibilii candidați vehiculați pentru a o succede în funcția de cancelar. De asemenea, sondajele electorale plasează alianța CDU/CSU la 39 la sută, în creștere cu 12 puncte față de momentul de început al crizei.
Boris Johnson, afectat electoral de gestionarea pandemiei
Lăsând la o parte propria sa spitalizare, în aprilie, după ce ”a reușit” să se infecteze cu COVID-19, Boris Johnson suferă acum consecințele deciziilor ezitante cu care a răspuns diverselor etape ale pandemiei în Marea Britanie.
Primul pas greșit al lui Johnson a fost decizia de a intra în izolare mai târziu decât alte țări europene, fapt care, dacă s-ar fi petrecut la timp, ar fi putut reduce la jumătate numărul morților, potrivit unui consilier științific cheie al premierului. Al doilea a fost faptul că nu a mai reușit să impună testarea și urmărirea populației afectate de Covid, totul culminând cu decizia de joi de a renunța la aplicația de monitorizare a contactelor, pe care guvernul o analiza de săptămâni întregi. Un al treilea factor de influență negativă la nivel de simpatie publică a fost constituit de explozia de cazuri produsă în casele de îngrijire pentru vârstnici, instituțiile fiind infectate de pacienți cu coronavirus externați fără testare din spitale în care fuseseră internați pentru alte afecțiuni.
Totuși, în ciuda faptului că Marea Britanie a înregistrat peste 300.000 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, peste 42.000 de decese înregistându-se ca fiind provocate de coronavirus, fapt ce o situează pe primul loc în Europa și pe trei în lume, în urma Statelor Unite și Braziliei, în topul țărilor afectate de pandemie, publicul britanic s-a arătat dispus să-i ofere premierului beneficiul prezumției de bună credință, mai ales având în vedere provocările fără precedent cu care s-a confruntat guvernul său. Toleranța publică a luat sfârșit, însă, în momentul în care Johnson a decis să-și apere consilierul său principal, Dominic Cummings, în ciuda a ceea ce pentru mulți oameni era evident și se traducea printr-o încălcare flagrantă a regulilor de izolare. Ca urmare, liderul guvernului laburist a fost taxat în sondaje cu 8 puncte procentuale, pe care le-a pierdut în doar o săptămână.
Emmanuel Macron, echilibru fragil în sondaje
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat „război” coronavirusului la jumătatea lunii martie, atunci când le-a adus la cunoștință francezilor că viața lor socială obișnuită va trebui să fie restricționată sever. Ulterior, odată cu implementarea măsurilor de izolare și cu primele efecte pozitive ale gestionării pandemiei, Macron a câștigat un capital de simpatie oarecum nesperat în prima parte a mandatului său, înainte de criza provocată de coronavirus președintele trecând prin nenumărate momente dificile.
Ca atare, deși Macron era creditat pe 24 ianuarie, adică în ziua în care a fost raportat primul caz de coronavirus în Franța, cu 33 de procente în preferințele electoratului, până la jumătatea lunii aprilie cota sa electorală a crescut cu până la 41 la sută, cea mai bună poziționare în ultimii doi ani, fapt care a oferit președintelui credit pentru gestionarea crizei chiar dacă performanțele generale ale statului au fost privite mai critic. În prezent însă, lucrurile devin din nou ceva mai dificile pentru Macron tocmai din pricina permanentei sale raportări la Angela Merkel, iar procentele încep să se diminueze, pe măsură ce alegătorii francezi privesc peste graniță în Germania, aplaudând Berlinul pentru performanțele sale înregistrate în materia gestionării pandemiei.
Sebastian Kurz, lider în topul preferințelor electorale ale austriecilor.
În timpul pandemiei, cancelarul austriac Sebastian Kurz a fost deseori ridiculizat pentru descrierile sale elogioase la adresa presupuselor performanțe ale guvernului său în timpul crizei. “Cancelarul nostru a prezentat pandemia de parcă aceasta ar fi fost o cursă de schi, cu patru austrieci situați în primele trei locuri”, este ironia cu care taxa, în luna mai, comicul austriac Josef Hader, prestațiile publice ale lui Sebastian Kurz, făcând aluzie la aparițiile publice frecvente în care cancelarul analiza în termeni eminamente laudativi activitatea cabinetului său pusă în slujba asanării pandemiei.
Cu toate astea, deși în mod firesc opoziția ar fi trebuit să aibă de cîștigat de pe urma laudei de sine a cancelarului, alegătorii s-au arătat mai degrabă satisfăcuți în mod rezonabil de măsurile acestuia. Concret, când Kurz a promis un reviriment social după Paște, în luna aprilie, cu măsuri de retenție pandemică la cotele cele mai restrictive, susținerea publică a liderului austriac a atins în sondaje un nivel de 55%. În plus, rata de infecție relativ scăzută a țării, care a justificat relaxarea socială cu câteva săptămâni mai devreme decât în alte părți din Europa, îi menține lui Kurz poziția de lider în topul preferințelor electorale ale austriecilor.
