Marine Le Pen, preşedinta Adunării Naţionale (RN, fostul Front Naţional), a contestat decizia din 2016 a PE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg.
Marine Le Pen ‘nu a fost în măsură să demonstreze că asistenta sa efectua sarcini efective pentru ea’ şi ‘nu a furnizat probe ale unei activităţi oarecare cu titlul de asistenţă parlamentară, ceea ce a recunoscut, de altfel, în cursul audierii’, a arăta Curtea, în decizia sa.
CJUE respinsese anul trecut cererea lui Le Pen de suspendare a reţinerilor operate de pe salariul său de eurodeputat, decise de Parlamentul European pentru recuperarea sumei de 298.500 de euro.
Marine Le Pen, membră a PE între 2009 şi 2017, a avut indemnizaţia parlamentară şi indemnizaţia de şedere înjumătăţite de la începutul lui 2017.
Reţinerile operate din veniturile de eurodeputat, până când Marine Le Pen a părăsit PE în 2017, au permis parlamentului să recupereze în jur de 60.000 de euro, a precizat pentru AFP o sursă din legislativul european.
Pentru a recupera şi restul sumei, PE mizează pe procesul intentat în Franţa, în care s-a constituit parte civilă.
Pe baza unei anchete a OLAF, oficiul antifraudă al UE, PE a estimat la 340.000 de euro suma totală datorată de Marine Le Pen pentru angajarea considerată fictivă a doi asistenţi parlamentari, printre care şi Catherine Griset, şefa sa de cabinet din partid.
Marine Le Pen are la dispoziţie două luni pentru un eventual apel în faţa Curţii de la Luxemburg.
