Războiul politic chinez nu se limitează la micile state insulare din Pacific, care recunosc Taiwanul și au relații diplomatice cu Taipei, ci și insulele afiliate SUA. Regimul de la Beijing, conștient de importanța strategică a acestei regiuni, subminează activ prezența americană în zonă. Teritoriile în cauză, cu perspective comerciale limitate și puține resurse naturale, în afara pescuitului, au o importanță considerabilă pentru menținerea prezenței americane în Pacificul occidental. Dacă un adversar stabilește o bază militară sau o dominație economică cu un drept de veto de facto în teritorii, poate efectiv fracționa apărările americane și ale aliaților de-a lungul lanțului de insule care se întind din Japonia spre sud, până în Australia. Insulele cuprind trei teritorii americane – Guam, Insulele Mariane de Nord și Samoa americană – și trei „state liber asociate” – Republica Palaos, Statele federale din Micronezia și Republica Insulelor Marshall. Deși ultimele trei sunt țări independente, ele sunt legate de SUA în virtutea pactelor respective de liberă asociere (COFA), aranjamente care autorizează Statele Unite să gestioneze apărarea națională a fiecăreia dintre ele, împiedicând astfel ca forțe armate străine să aibă acces la aceste teritorii. Acordurile obligă SUA să furnizeze asistență financiară și oferă cetățenilor lor călătorii fără viză și drept de rezidență în America. Numai că, în aceste țări, interesele chineze au stabilit discret o prezență comercială puternică și surse locale susțin că Beijingul s-ar afla la originea votului de cenzură contra președintelui din Marshall, cu scopul ultim de a îndepărta țara de Taiwan.
Izolarea Taiwanului
Strategia s-a dovedit a fi un succes și în ceea ce privește insulele aliate Taiwanului, aflat în pragul alegerilor prezidențiale, președinta Tsai candidând pentru un al doilea mandat. Insulele Salomon și Kiribati au anunțat săptămâna trecută ruperea relațiilor diplomatice cu Taipei în favoarea Chinei. Kiribati este a șaptea țară care abandonează Taiwanul ca aliat diplomatic după 2016, după Burkina Faso, Republica Dominicană, Sao Tome-și-Principe, Panama, Salvador și Insulele Salomon. Principala forță de opoziție din Taiwan, partidul Kuomintang, favorabil Chinei, a cerut Partidului la putere, PDP, să-și revadă politica (de independență) față de Beijing. De la venirea președintei Tsai la putere, China a intensificat campania de izolare diplomatică a Taiwanului, ea provenind dintr-un partid care refuză recunoașterea ideii că insula face parte „din China”. Normal că realegerea ei nu este dorită la Beijing. China revendică Taiwanul ca teritoriul ei și afirmă că insula democratică nu are dreptul la relații formale cu niciun stat.
Ministrul taiwanez de Externe, Joseph Wu a declarat că guvernul chinez a promis fonduri pentru achiziția de avioane și feriboturi, pentru a determina Kiribati să schimbe relațiile diplomatice. „China încearcă să suprime și să reducă prezența internațională a Taiwanului” și „în final, să distrugă suveranitatea Taiwanului”. Wu a explicat că Beijingul, creând aceste incidente diplomatice, caută să manipuleze opinia publică din Taiwan, să influențeze apropiatele alegeri prezidențiale și legislative din insulă și să submineze procesele democratice.
