Polonia se va opune adoptării unui buget al Uniunii Europene care nu asigură un echilibru între nevoile diferitelor state membre, a declarat miercuri adjunctul ministrului polonez de externe, Konrad Szymanski, într-o primă reacţie după ce Comisia Europeană a cerut condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept în propunerile privind cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
‘Drumul către un compromis deplin privind bugetul UE este încă foarte lung’, a spus oficialul polonez în faţa presei, potrivit agenţiilor Reuters şi PAP, el anticipând că negocierile iniţiate miercuri prin propunerile avansate de executivul comunitar vor fi ‘cu siguranţă cele mai dificile din istoria UE’.
Comisia Europeană (CE) a evocat în aceste propuneri consolidarea legăturii dintre finanţarea Uniunii Europene şi statul de drept. ‘Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă’, se spune într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles.
Această propunere privind condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept nemulţumeşte guvernul de la Varşovia, a cărui dispută cu Comisia Europeană pe tema reformelor din justiţie nu este soluţionată. În plus, propunerea de buget a executivului comunitar cuprinde şi o diminuare a fondurilor alocate Politicii de Coeziune, un alt motiv de nemulţumire pentru Polonia, precum şi pentru celelalte state central şi est-europene.
Polonia nu va accepta reduceri ‘disproporţionate’ ale sumelor alocate Politicii de Coeziune, a indicat Konrad Szymanski, insistând că fondurile structurale ajută Uniunea Europeană în ansamblu. ‘Întotdeauna am subliniat că Politica de Coeziune (…) serveşte întregii Uniuni Europene. Ea nu este o politică de ajutor sau un fel de schemă de împrumuturi nerambursabile, ci o politică de investiţii pentru UE în ansamblu. Cu siguranţă nu vom accepta reduceri disproporţionate la acest capitol’, a punctat oficialul polonez.
Totuşi, el a apreciat că executivul comunitar a ţinut cont în propunerile sale de unele aşteptări ale Poloniei şi ale altor state central-europene, avertizând însă că negocierile asupra bugetului UE vor fi grele, iar deznodământul lor va depinde de voinţa statelor membre şi a instituţiilor europene de a face compromisuri.
Propunerile Comisiei Europene reprezintă doar o etapă în elaborarea bugetului, care urmează să fie definitivat în urma acestor negocieri, pentru adoptarea formei finale fiind nevoie de votul unanim al tuturor statelor membre. Comisia şi-a exprimat dorinţa să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.
Austria şi Olanda au respins propunerile privind viitorul cadru bugetar multianual al UE prezentate miercuri de Comisia Europeană, întrucât acestea cuprind o creştere a contribuţiilor statelor membre pentru compensarea fondurilor pierdute în urma ieşirii Marii Britanii din UE.
Propunerea Comisiei Europene ‘taxează excesiv statele contributoare nete, cum este Austria (…) Prin urmare, am respins propunerea în forma sa actuală’, a declarat la postul de radio public cancelarul austriac Sebastian Kurz.
‘Vom iniţia negocieri pentru a găsi o soluţie. Obiectivul nostru este ca Brexit-ul să determine UE să economisească mai mult şi să fie mai eficientă’, a indicat şeful executivului de la Viena.
O reacţie similară a venit şi din partea Olandei, care a descris propunerea Comisiei Europene drept ‘inacceptabilă’. În opinia guvernului condus de Mark Rutte, exprimată într-un comunicat, Brexit-ul va avea oricum efecte negative asupra economiei olandeze, care ar fi amplificate de o creştere a contribuţiilor naţionale. Prin urmare, în negocierile care vor urma Olanda va pleda pentru ‘un buget modern, în care costurile să fie împărţite echitabil’, se mai arată în acelaşi comunicat.
Pentru a compensa parţial cele aproximativ 15 miliarde de euro anual pierdute în urma ieşirii Marii Britanii din UE, Comisia Europeană a propus ca în bugetul UE pentru perioada 2021-2027 contribuţiile naţionale să crească la 1,11% din venitul naţional brut, de la 1,03% în prezent.
Dar propunerile privind viitorul cadru bugetar multianual al UE prezentate miercuri de Comisia Europeană reprezintă doar o etapă în elaborarea bugetului, care urmează să fie definitivat după negocieri ce se anunţă dificile, pentru adoptarea bugetului fiind nevoie de votul unanim al tuturor statelor membre. Comisia şi-a exprimat dorinţa să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.
