Vadim Bakatin, ultimul șef (președinte) interimar al KGB și un cunoscut activist politic și social sovietic și rus, a murit duminică, 31 iulie, la Moscova, Rusia, la vârsta de 85 de ani, relatează APA.
A murit ultimul șef al KGB, cel care a reformat instituția celebră a statului sovietic și a împărțit-o în mai multe agenții independente
Vadim Bakatin, ultimul președinte interimar al KGB, sub conducerea căruia a fost reformată agenția rusă, cândva atotputernică, după care KGB-ul a fost împărțit în mai multe agenții de securitate independente, a murit.
Faimosul KGB a fost principala agenție de securitate a Uniunii Sovietice din 13 martie 1954 până la 3 decembrie 1991, potrivit playtech.ro.
Născut la 6 noiembrie 1937, în Kiselevsk, în prezent regiunea Kemerovo, Rusia, Vadim Bakatin, ultimul președinte al KGB, și-a început cariera în Kuzbass.
Acolo, a lucrat în managementul construcțiilor din Kemerovo și „Kemerokhimstroi”, a fost secretar al Comitetului orașului Kemerovo și al Comitetului regional Kemerovo al PCUS.
În 1983, Vadim Bakatin a intrat în câmpul vizual al viitorului membru al Politburo, Yegor Ligachev, care era șeful Departamentului de organizare de partid al Comitetului Central al PCUS, după care cariera lui Bakatin a început să ia avânt.
Vadim Bakatin s-a născut în Kiselevsk (regiunea Novosibirsk) în 1937. A absolvit Institutul de Inginerie Civilă din Novosibirsk, numit după V.V. Kuibyshev, cu o diplomă în inginerie civilă.
În perioada 1983-1985 a fost inspector al Comitetului Central al PCUS, iar între 1988 și 1990 a fost ministru de interne al URSS. În 1991, a ocupat funcția de președinte al KGB al URSS.
De asemenea, a participat la primele alegeri prezidențiale din URSS.
Cunoscut pentru faptul că, cu sancțiunea primului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, în semn de „bunăvoință”, a dezvăluit Statelor Unite ale Americii tehnologia de ascultare a noii clădiri a ambasadei americane de la Moscova.
Documente declasificate Cernobîl. URSS știa că centrala era o bombă cu ceas
Conform documentelor desecretizate de Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU), în anul 1982 avusese loc o scurgere radioactivă la Cernobîl, care însă fusese ascunsă de serviciul secret sovietic Comitetul pentru Securitatea Statului (KGB), pentru „evitarea panicii şi a zvonurilor provocatoare”, informează agenţia Reuters şi site-ul Swissinfo.ch.
În 1983, regimul de la Moscova ar fi primit informaţii conform cărora centrala de la Cernobîl era una dintre cele mai periculoase din Europa. În anul 1984, s-au produs incidente la reactoarele 3 şi 4 ale Centralei nucleare de la Cernobîl, conform postului RBC-Ukraine, citat de RAI News.
Imediat după accidentul nuclear produs la Cernobîl pe 26 aprilie 1986, „autorităţile de la Moscova au încercat să vehiculeze teorii ale complotului, fără a recunoaşte realitatea”, relevă unul dintre documentele declasificate.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
