13.4 C
Bucureศ™ti
duminicฤƒ, 15 iunie 2025
AcasฤƒGDPRTop 5 cele mai periculoase boli pentru bฤƒrbaลฃi

Top 5 cele mai periculoase boli pentru bฤƒrbaลฃi

Peste 400.000 de bฤƒrbaลฃi mor în fiecare an din cauza bolilor cardiace ลŸi alte sute de mii se aflฤƒ de multe ori la limita dintre viaลฃฤƒ ลŸi moarte. În general, simptomele unui atac de cord diferฤƒ de la o persoanฤƒ la alta însฤƒ existฤƒ o regulฤƒ simplฤƒ care îลฃi poate salva viaลฃa: ia o aspirinฤƒ. Acest medicament ajutฤƒ la dilatarea arterelor ลŸi reduce vâscozitatea sângelui.

Pentru a înลฃelege riscurile zilnice la care se supun bฤƒrbaลฃii ลŸi pentru a învฤƒลฃa cum sฤƒ le ocoleascฤƒ, Yahoo Health propune un top al celor mai periculoase boli de care suferฤƒ bฤƒrbaลฃii.

5.Paralizia

În fiecare an, aproape 50.000 de bฤƒrbaลฃi americani mor din cauza unui accident vascular cerebral, iar una din 14 victime are mai puลฃin de 45 de ani, anunลฃฤƒ American Heart Association. AลŸadar, mitul conform cฤƒruia doar oamenii în vârstฤƒ suferฤƒ de accidente cerebrale este fals.

De asemenea, se pare cฤƒ accidentele vasculare celebrale grave sunt precedate de atacuri mai slabe, care uneori nu sunt identificate. Aceastฤƒ teorie a fost confirmatฤƒ ลŸi de testele realizate de un neurolog american. El a realizat teste IRM pentru o sutฤƒ de persoane cu vârste între 30 ลŸi 40 de ani, dintre care majoritatea au avut un accident vascular cerebral silenลฃios înaintea unui atac grav. 

Cum puteลฃi evita un accident vascular?

Verificaลฃi-vฤƒ des tensiunea arterialฤƒ ลŸi fiลฃi sigur cฤƒ o pฤƒstraลฃi la 120/80 sau mai micฤƒ. Fiecare creลŸtere cu 20 de puncte în tensiunea arterialฤƒ sistolicฤƒ sau fiecare creลŸtere de 10 puncte în diastolicฤƒ dubleazฤƒ riscul unui accident vascular cerebral, spune Walter Kernan, profesor de medicinฤƒ la Universitatea Yale. În schimb, o veste bunฤƒ este faptul cฤƒ riscul unui accident vascular poate fi redus dacฤƒ adopลฃi un stil de viaลฃฤƒ mai sฤƒnฤƒtos.

4.Bolile pulmonare

Aproape 60.000 de bฤƒrbaลฃi au murit în ultimii cinci ani de Bronhopneumopatie obstructivฤƒ cronicฤƒ (BPOC), un grup de boli cronice, ireversibile care provoacฤƒ dificultฤƒลฃi respiratorii, gâfâialฤƒ ลŸi bronลŸitฤƒ cronicฤƒ, potrivit unui raport al Centrului pentru Controlul ลŸi Prevenirea Bolilor. Principala cauzฤƒ se pare cฤƒ este fumatul care provoacฤƒ 80% din decesele BPOC.

Ce puteลฃi face? Este destul de simplu: sala de gimnasticฤƒ este salvarea pentru fumฤƒtori. Cei care doresc sฤƒ se lase de fumat, se confruntฤƒ deseori cu momentele stresante trฤƒgând de fiare sau ridicând greutฤƒลฃi la salฤƒ. Cercetฤƒtorii au arฤƒtat cฤƒ exerciลฃiile regulate reduc nivelul cortizolului, hormonul stresului.

3.Accidentele

În fiecare an, 30.000 de bฤƒrbaลฃi mor din cauza accidentelor rutiere, informeazฤƒ Centrul pentru Controlul ลŸi Prevenirea Bolilor. Conform acestor statistici, sunt înregistrate peste 80.000 de decese din cauza unor tragedii neaลŸteptate, de la leziuni sportive la incendii ลŸi cฤƒzฤƒturi letale.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Asigurฤƒri, 72% din conducฤƒtorii auto se considerฤƒ profesioniลŸti ลŸi calificaลฃi în raport cu ceilalลฃi. Cercetฤƒtorii au observat un dezechilibru, ลŸi anume faptul cฤƒ ลŸoferii cel mai puลฃin pregฤƒtiลฃi nu vor recunoaลŸte niciodatฤƒ lipsa lor de profesionalism.

Sondajele aratฤƒ cฤƒ aproape 80% dintre conducฤƒtorii auto depฤƒลŸesc regulat limita de vitezฤƒ, iar 53% vorbesc la telefon în timpul ลŸofatului ลŸi se expun riscului unui accident rutier. 4 % trec conลŸtient pe roลŸu la semafor, în timp ce numai 2% conduc dupฤƒ ce au bฤƒut prea mult.

Cum sa reduceลฃi ลŸansele unui accident? Nu mai scrieลฃi mesaje în timp ce conduceลฃi. Scrisul mesajelor în timpul ลŸofatului este la fel de periculos ca ลŸi aflarea în stare de ebrietate la volan. Mesajele pot creลŸte riscul unui accident cu 23% ( faลฃฤƒ de 11% în timpul conducerii sub influenลฃa alcoolului), potrivit unui studiu Virginia Tech.

2. Cancerul

Aproape 300.000 de oameni au murit din cauza cancerului în 2010, conform datelor Societฤƒลฃii Americane de Cancer. Cancerul pulmonar se aflฤƒ în fruntea listei, reprezentând 29% din totalul deceselor provocate de cancer, urmat de cancerul de prostata (11%) ลŸi de cancerul de colon / rect (9%).

Fumatul provoacฤƒ cancerul pulmonar, dar factorii de risc pentru cancerul de prostata sunt foarte puลฃin cunoscuลฃi. Cu toate acestea, 1 din 6 bฤƒrbaลฃi pot face cancer de prostatฤƒ.

Un studiu publicat în Jurnalul Institutului Naลฃional al Cancerului aratฤƒ cฤƒ bฤƒrbaลฃii care mฤƒnâncฤƒ mai mult de 10 grame de usturoi sau ceapฤƒ (aproximativ trei cฤƒลฃei de usturoi sau 2 linguri de ceapฤƒ) pe zi au un risc de 50% mai mic  sฤƒ facฤƒ cancer de prostatฤƒ decât cei care mฤƒnâncฤƒ mai puลฃin de 2 grame. Alte studii aratฤƒ cฤƒ licopenul din roลŸiile fierte, de asemenea, reduc riscul cancerului de prostatฤƒ.

Astfel, un bฤƒrbat trebuie sฤƒ mฤƒnânce cel puลฃin douฤƒ porลฃii de supฤƒ cremฤƒ de roลŸii într-o sฤƒptฤƒmânฤƒ. De asemenea,  cercetฤƒtorii de la Harvard au descoperit cฤƒ ลŸase cฤƒni de cafea pe zi reduc riscul de a dezvolta cancer de prostata cu 59%.

1. Bolile cardiace

Mai mult de 1 din 3 bฤƒrbaลฃi adulลฃi au probleme cu inimฤƒ ลŸi mai mult de 390.000 de oameni au murit din aceastฤƒ cauzฤƒ în 2007, în conformitate cu American Heart Association. Fiecare victimฤƒ a bolilor cardiace suferฤƒ de obezitate sau are un stil de viaลฃฤƒ sedentar. Dar moลŸtenirea geneticฤƒ poate fi un factor important în dezvoltarea unui atac cardiac.

Ce poti face pentru a preveni o boalฤƒ cardiacฤƒ?

• Exerciลฃii zilnice timp de 30 de minute. Bฤƒrbaลฃii care fac sport câte patru ore pe sฤƒptฤƒmânฤƒ riscฤƒ cu 60% mai puลฃin sฤƒ sufere de infarct decât bฤƒrbaลฃii inactivi.

• Scapฤƒ de kilogramele în plus. Dacฤƒ suferi de obezitate, 10 – 20 de kilograme în minus te vor ajuta sฤƒ scapi de o boalฤƒ cardiacฤƒ. Un studiu aratฤƒ cฤƒ persoanele cu o greutate anormalฤƒ suferฤƒ de un atac de cord cu aproape 8 ani mai devreme decât ar face-o o persoanฤƒ cu greutate normalฤƒ.

• Bea câte cinci pahare de apฤƒ pe zi. Cercetฤƒtorii susลฃin cฤƒ persoanele care beau mai multฤƒ apฤƒ, dezvoltฤƒ mai greu boli cardiace decât cei care beau doar douฤƒ sau mai puลฃine pahare de apฤƒ zilnic. Apa dizolvฤƒ sângele, probabilitatea sฤƒ se coaguleze fiind mai mica.

• Numฤƒrฤƒ pânฤƒ la 10. Pฤƒstrarea calmului poate sฤƒ îลฃi salveze viaลฃa. Bฤƒrbaลฃii nervoลŸi sunt cu 3% mai expuลŸi îmbolnฤƒvirii ลŸi cu 5% mai predispuลŸi accidentelor cardiace înainte de vârsta de 55 de ani.

Cele mai citite
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ