Proteinele devin combustibil in inanitie

Aproape 96% din alimente sunt constituite din substante organice si apa, restul de 4% fiind substante minerale. Substantele organice, constituind aproximativ 45-50% din hrana, se pot imparti la randul lor in: substante primare, provenite direct din alimentele de origine vegetala si substante secundare, provenite din alimente de origine animala, prin prelucrarea celor primare. Proteinele, lipidele si glucidele reprezinta componentii organici ai dietei. Pe langa acestia, o mare insemnatate intr-o alimentatie corecta o au vitaminele si mineralele. Proteinele sunt cele mai importante substante organice, fiind utilizate drept „caramizi” pentru constructia structurilor organice. Proteinele intra in compozitia enzimelor, a anticorpilor si a hormonilor proteici. Tot ele transporta gazele respiratorii, apara organismul impotriva atacurilor virale si microbiene, iar in cazuri de inanitie pot deveni combustibil. Prin arderea unui gram de proteine, organismul obtine 3,83 kilocalorii. Trebuie spus ca proteinele nu se absorb ca atare in organism, ci sunt descompuse pana la stadiul de aminoacizi, iar producerea de noi proteine din aminoacizi este influentata de hormoni anabolizanti precum insulina si testosteronul. Lipidele, numite si grasimi, reprezinta material energetic, deoarece 1 gram din aceste substante se descompune prin eliberarea a 9,4 kilocalorii. O alta trasatura a grasimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine: A, D, E, K. De aceea, colesterolul, atunci cand nu depaseste 150-250 mg/100 ml este folositor, deoarece cu ajutorul lui se formeaza acizii biliari, utilizati pentru emulsionarea grasimilor. Ajungem si la cea de-a treia grupa de componenti organici ai hranei, si anume carbohidratii. Carbohidratii, hidratii de carbon, glucidele sau zaharurile reprezinta cele mai cunoscute si apreciate substante organice. Organismul nostru foloseste carbohidratii ca material energetic, iar transformarea lor in energie se produce in trei faze: faza digestiva, faza anaeroba si faza aeroba. Cantitatea de carbohidrati din sange, numita glicemie, trebuie sa se situeze, in mod normal, in jurul a 90-120 mg/100 ml. Cand scade, au loc procese de generare a zaharurilor din proteine, iar cand creste, se poate ajunge la glicozurie, diabet etc.