Intervenţiile moderne, cu stent, dar şi cele clasice, făcute de mâna chirurgului, sunt soluţii salvatoare. Ambele se practică în România.
Peste 60% din totalul deceselor românilor sunt efectul unui accident vascular cerebral. Cei care supravieţuiesc unui astfel de episod riscă să-l facă şi pe al doilea ori pe al treilea şi rămân afectaţi pe viaţă. Medicina oferă totuşi scăpare. Intervenţiile moderne, cu stent, dar şi operaţiile clasice (endarterectomiile), sunt soluţii salvatoare. Acestea îi ajută pe pacienţi să nu treacă încă o dată printr-o astfel de traumă.
Puţine centre specializate
Puţini români ajung totuşi să beneficieze de tipul acesta de intervenţii, dintr-un motiv foarte simplu: medicii de familie sau neurologii, care îi iau în primire, nu ştiu unde să îi trimită. În România există 10 centre în care se fac astfel de operaţii, cele mai cunoscute fiind cele de la Spitalul Universitar de Urgenţă, Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, Spitalul de Urgenţă Floreasca, Institutul „C.C. Iliescu” de la Fundeni, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant „Târgu-Mureş”, Centrul de Cardiologie din Iaşi, Timişoara, Cluj.
Plimbat între spitale
Stelică Manda, un bărbat robust, de 38 de ani, din judeţul Giurgiu este exemplul clasic de pacient în stare gravă, plimbat între spitale. În urmă cu un an a suferit un accident vascular cerebral ischemic şi a fost dus de urgenţă la Spitalul Judeţean din Giurgiu. De acolo l-au trimis la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, unde, susţine el, medicii i-au sugerat doar „să mai rărească ţigările”. „Mi-au spus că am carotida înfundată în proporţie de 90% şi că nu mai au ce să îmi facă. M-au trimis înapoi la Giurgiu”, povesteşte el.
Salvat cu un stent
De la Giurgiu, bărbatul a ajuns înapoi la Bucureşti, de data aceasta la Spitalul Universitar, unde medicii l-au salvat, săptămâna trecută, cu ajutorul unui stent montat pe carotidă. Intervenţia a început la 10.45 şi s-a terminat la 11.30. Pacientul nu a avut nevoie de anestezie generală şi a fost conştient pe tot parcursul operaţiei. „De regulă intervenţia nu durează mai mult de 30 de minute, dar cazul său a fost unul mai special. Plăcile de aterom (n.r. – bucăţi de calciu şi de grăsimi depuse pe vasele de sânge) erau foarte voluminoase şi îngusta sever vasul. Cu greu am găsit loc în vas pentru a putea trece pe lângă ele şi a-i monta stentul salvator”, a explicat medicul Bogdan Dorobăţ, specialist în radiologie intervenţională la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Vase de sânge distruse de fumat
Fumător de la 18 ani, pacientul ajunsese în situaţia în care creierul său mai era irigat cu sânge doar în proporţie de 10%. „Să nu mai fumaţi, altfel se alege praful de operaţie”, este sfatul pe care i-l dă medicul. Medicii spun că majoritatea pacienţilor care au arterele carotide îngustate sunt fumători înrăiţi, au o alimentaţie bogată în grăsimi, nu îşi ţin sub control hipertensiunea şi, nu în ultimul rând, „au material genetic prost”. În Spitalul Universitar din Bucureşti, primele stenturi pe carotidă s-au montat în 2005, iar numărul intervenţiilor a crescut de la an la an. În 2009, medicii au efectuat peste 60 de astfel de intervenţii pe carotidă.