16.5 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

E bine să gândeşti, dar nu prea mult

Este bine să gândeşti mult, acest lucru te va ajuta să fii mai sigur de deciziile tale. Dar ai mare atenţie să nu exagerezi cu analizatul lucrurilor din jurul tău pentru că s-ar putea să devii deprimat, potrivit unor studii citate de BBC.

Oamenii de ştiinţă au studiat modul în care variază dimensiunea creierului uman în funcţie de cât de mult timp se gândesc oamenii la o situaţie înainte de a lua o decizie. Astfel, oamenii care gândesc mult au partea frontală a creierului mai dezvoltată.

Un studiu realizat în Marea Britanie a arătat însă că oamenii care analizează prea mult experienţele prin care trec au o memorie mai proastă şi sunt mai deprimaţi. De aceea este bine ca oamenii să gândească mai mult pentru că îşi vor dezvolta memoria, dar nu trebuie să exagereze cu analizatul experienţelor prin care trec pentru că vor deveni negativişti.

Cercetătorii de la Universitatea din Londra au realizat un studiu în care 32 de voluntari au fost puşi în situaţia de a lua o decizie dificilă. Subiecţii trebuia să se uite la două imagini alb-negru şi să decidă care dintre ele avea un punct mai luminos. Apoi, ei trebuia să spună cât de siguri erau de aceea decizie pe o scară de la unu la zece. Deşi era greu de sesizat o diferenţă între cele două fotografii, ele au fost ajustate, astfel încât nivelul de dificultate să fie acelaşi pentru fiecare voluntar.

Rezultatele studiului au arătat că oamenii care erau mai siguri de răspunsul dat aveau mai multe celule în lobul frontal al creierului, într-o zonă denumită cortexul prefrontal. De această zonă a creierului au fost legate multe boli mentale, inclusiv autismul. Au existat multe studii care au analizat cum funcţionează cortextul prefrontal în timp ce oamenii iau decizii, dar ele nu ţineau cont de diferenţele dintre indivizi.

Legătura cu mai multe boli

Studiul realizat la Londra este primul care arată că există deosebiri fizice între oameni care gândesc diferit, unii având partea frontală a creierului mai dezvoltată decât alţii. Cercetătorii cred că o înţelegere mai bună a acestor tipuri de diferenţe vor ajuta oamenii cu boli mentale.

Rimona Weil, de la Institutul de Neuroştiinţe Cognitive din Londra, este de părere că studiile realizate sunt importante pentru că îi vor ajuta pe bolnavii psihic să înteleagă mai bine boala pe care o au. Ea crede că cercetătorii vor putea să îi determine pe aceşti oamenii să conştientizeze problema pe care o au şi să accepte un tratament pe termen lung.

În plus, cercetătorii de la Universitatea din Stirling au descoperit că riscul de depresie este mult mai ridicat la persoanele care îşi analizează prea mult propriile gânduri. Aceştia au realizat un studiu în care au fost incluşi peste 1000 de oamenii, pentru a analiza legătura între memoria activă şi sănătatea mentală.

Memoria activă se referă la abilitatea oamenilor de a ţine minte informaţii pentru o scurtă perioadă de timp, dar şi la capacitatea de a utiliza aceaste informaţii în timp ce ni le amintim. De exemplu, voluntarii acestui studiu trebuia să memoreze diferite forme şi culori în timp ce răspundeau la întrebări referitoare la modul în care acestea arătau. „Aş descrie acest tip de memorie ca post-it-ul creierului uman”, spune cercetătorul Tracy Alloway.

Subiecţii care au avut o memorie activă mai slabă îşi puteau aduce aminte doar informaţii despre două lucruri, spre deosebire de ceilalţi voluntari care au reţinut mai multe date. Ei aveau tendinţa de a se gândi prea mult la decizia lor şi apoi deveneau deprimaţi.

 

Ultima oră
Pe aceeași temă