După ce şi-a pus inutil speranţa în terapii naturale, un bărbat îşi ţine boala în frâu cu tratamente moderne. Primele semne ale bolii i-au apărut discret încă de la naştere. La 12 ani, în urma unui incident petrecut în timp ce se juca împreună cu alţi copii la Bran, Gabriel Găvenea s-a trezit plin de bubiţe de la gât în jos şi pe cap. Unguentele cu care se trata din când în când îi ameliorau temporar boala. La 19 ani a început un tratament natural. „Dacă faci ce zic eu, te vindeci”, i-a spus cea care l-a pus pe Gabriel să bea litri de ceaiuri, să folosească tincturi şi prafuri. „Plecam cu sticluţa de ceai după mine pe oriunde mă duceam. În prima săptămână n-am avut voie să mănânc decât seminţe uscate de dovleac, la care am renunţat pentru că nu-mi plăceau. În casă, mama nu mai gătea şi toţi mâncau pe ascuns. Hainele miroseau uneori a mâncare şi mi se făcea poftă”, povesteşte bărbatul de 35 de ani.
După şase luni de tratament, pata de pe picior i se întinsese pe tot corpul. „Aşa este foarte bine. Iese răul din tine”, i-a spus specialista în leacuri băbeşti, care i-a recomandat să mai aştepte o lună până când va scăpa de pete. Boala s-a agravat, iar Gabriel, cu corpul plin de pete, a trebuit să se interneze de urgenţă în spital. După o săptămână de tratament, nu mai avea aproape nimic.
„Cădeau coji de pe mine ca râia de pe porc”
Ajuns acasă, Gabriel şi-a neglijat boala, iar bubiţele i-au apărut din nou. La recomandarea unei cunoştinţe, bărbatul a început o terapie homeopată. Trata-mentul şi consultaţiile erau gratuite, totul cu condiţia ca, odată scăpat de boală, să meargă împreună cu „vindecătoarea” la diverse emisiuni TV.
„Nu-ţi garantez nimic, dar homeopatia merge foarte bine. Dacă am nimerit tratamentul pe construcţia ta genetică o să fii bine”, i-a spus femeia.
După câteva luni în care s-a tratat cu pilule pe care le ţinea sub limbă, Gabriel a ajuns mai rău decât atunci când se internase în spital. Erupţia îi acoperea tot corpul, iar durerile nu-l lăsau să doarmă noaptea.
„Pielea se crăpase pe mine şi sângeram. Cădeau coji de pe mine ca rapănul de pe porc. Cumnată-mea a intrat pe uşă zâmbind şi, când m-a văzut, i-au căzut sacoşele din mâini. I-am spus mamei să mă lase în pace, oi muri, n-oi muri. Într-o seară, am refuzat să mă mai gândesc la ceva şi am stat cu privirea fixată pe tavan. Am continuat aşa câteva zile, iar într-o dimineaţă, când m-am trezit, am simţit că am ceva pe mine. Când mi-am desfăcut bluza de pijama, a căzut de pe mine un pumn de coajă. Pielea îmi era iar curată”, îşi aminteşte Gabriel.
De bucurie, a început să-şi sune toţi cunoscuţii. A continuat cu tratamentul homeopat, dar după o lună leziunile au început să se mărească din nou. Gabriel s-a internat din nou în spital, iar după o săptămână se simţea foarte bine.
„M-am dus şontâc cu bagajele la Colentina”
În urmă cu aproape 3 ani, Gabriel a început să aibă dureri articulare. O vreme, a luat anti-inflamatoare, a mers la ortoped, dar durerile ajunseseră la coloană, la picioare, iar gâtul îi rămăsese într-o parte. „Într-o seară, m-am dus şontâc cu bagajele la Spitalul Colentina”, spune bărbatul. S-a internat, iar medicul care avea grijă de el l-a pus să-şi facă o serie de investigaţii pentru a vedea dacă este apt pentru un tratament modern.
„La nici o lună dupăinvestigaţii, medicul m-a programat la prima perfuzie cu infliximab, un medicament de ultimă oră antipsoriazis. Următoarea a fost după 15 zile, apoi după 30 de zile. După aceea, am intrat în procesul ciclic de 60 de zile, în care mă aflu şi acum”, spune Gabriel.
În paralel cu infliximab, bărbatul este nevoit să ia şi metotrexat, un citostatic ce potenţează efectul trata-mentului. Tânărul a scăpat de durerile articulare, iar pe corp mai are trei pete mici pe care le poţi confunda cu nişte zgârieturi. „Cât o să ia tratamentul acesta, o să fie bine. Este un medicament activ, inovator, dar pot apărea efecte adverse, precum infecţii banale sau chiar tuberculoză. De aceea, în cadrul programului, se face temporar o reevaluare”, afirmă Rodica Olteanu, medic primar dermatolog, doctor în ştiinţe medicale la Spitalul Colentina din Bucureşti, cea care are grijă de Gabriel.
Tratamente de ultimă oră pentru bolnavi
Terapia biologică este în prezent cea mai eficientă în tratarea psoriazisului. „Medicamentele blochează o substanţă responsabilă de apariţia leziunilor cutanate şi articulare”, afirmă Rodica Olteanu, medic primar dermatolog, doctor în ştiinţe medicale la Spitalul Colentina din Bucureşti. Tratamentul biologic este gratuit, fiind inclus într-un program al Ministerului Sănătăţii. “În momentul de faţă, există peste 700 de pacienţi înscrişi în acest program. Tratamentul unui pacient costă anual 50.000 de lei “, spune Sorin Ţiplică, medic dermatolog la Spitalul Colentina.
Tratamentele locale sunt recomandate în formele uşoare, când zonele afectate nu sunt foarte extinse. Tratamentele îndepărtează scoamele, dar pot cauza pete pe piele, iritaţii în contact cu hainele sau miros neplăcut. „Fototerapia se face adesea în combinaţie cu terapie locală. Cinci şedinţe pe săptămână timp de una-două luni sunt eficiente pentru reducerea sau dispariţia leziunilor”, explică Alin Nicolescu, medic dermatolog la Centrul de Diagnostic şi Tratament Roma din Bucureşti. Efectele adverse ale acestei terapii sunt mâncărime, greaţa, roşeaţa sau durerile de cap.
Bolnavii de psoriazis, predispuşi la obezitate şi diabet
Psoriazisul debutează de regulă în jurul vârstei de 15-20 de ani. „Vârful de debut poate să apară însă şi în copilărie, pe la 8-10 ani. Un alt vârf de debut apare la 55-60 de ani. Pacienţii cu psoriazis prezintă un risc crescut pentru obezitate, diabet, hipertensiune, insuficienţă cardiacă, depresie şi mortalitate”, afirmă Călin Giurcăneanu, medic dermatolog la Spitalul Elias din Bucureşti.
Zonele cele mai expuse sunt scalpul, ceafa, coatele, genunchii, palmele şi tălpile. 39% din pacienţi prezintă leziuni ale palmelor sau tălpilor ori ale amândurora, iar 30% au leziuni în zonele genitale. „Calitatea vieţii la bolnavii de psoriazis este mai afectată decât a celor bolnavi de cancer sau diabet zaharat. Pacienţii tineri sunt mai afectaţi de impactul psihosocial al bolii decât vârstnicii. 34% din pacienţii şomeri sau pensionari acuză boala pentru statutul lor actual”, afirmă Magda Constantin, medic specialist dermatolog la Spitalul Colentina. Stresul, infecţiile virale şi cele bacteriene, medicamentele şi fumatul sunt factori declanşatori ai psoriazisului.
