Reforma în sănătate a rămas doar o intenţie, în 2013. Ministrul Eugen Nicolăescu nu a pus în practică niciunul dintre proiectele pe care le anunţa la începutul mandatului.
Citeşte şi: Nicolăescu: Efectele reformei din sănătate vor apărea, probabil, din 2016
Este vorba despre restructurarea instituţiilor din subordine, apariţia pachetului minim de servicii sau alcătuirea unei noi liste de medicamente compensate şi gratuite. Fiecare termen pe care ministrul şi l-a autoimpus a fost încălcat. Acum, reforma are o nouă dată limită – 1 februarie 2014, conform Digi 24.
Eugen Nicolăescu îşi începea în forţă al doilea mandat de ministrul al Sănătăţii. Se plasa de partea pacienţilor şi anunţa măsuri radicale împotriva unui sistem nereformat. Anunţa, nici mai mult, nici mai puţin decât desfiinţarea Direcţiilor de Sănătate Publică şi a Caselor Judeţene de Asigurări.
Citeşte şi: Senatorii au adoptat tacit alocarea a 6% din PIB fondului unic de asigurări de sănătate
„Ei nu au făcut decât să îşi perpetueze locul lor de muncă. Să ia bani pe ce? Hingherind pacientul, omul. Acasă cu ei!”, declara Eugen Nicolăescu.
Această decizie ar fi trebuit să aducă economii într-un sistem şi aşa sărac. Numai că de la aceste planuri anunţate public până la fapte a fost cale lungă.
Citeşte şi: Nicolăescu: Avem nevoie de cel puţin 12 mld. euro pentru a pune infrastructura medicală la punct
Casele de Asigurări de Sănătate nu numai că nu au fost desfiinţate şi regionalizate, dar nici măcar nu au fost restructurate. Acest proiect a declanşat şi primul conflict în sănătate, între preşedintele de atunci al CNAS şi actualul ministru.
„Poate să ducă la convulsii sociale, nemulţumirea asiguraţilor şi la întârzierea activităţilor care pot atrage penalităţi”, acuza Doru Bădescu, fostul preşedinte al CNAS.
Citeşte şi: Eugen Nicolaescu: Bugetul pentru medicina de familie va fi dublat până în 2016
În cazul Direcţiilor de Sănătate, Ministerul Sănătăţii a făcut public proiectul de regionalizare la mai bine de jumătate de an de la anunţarea intenţiei.
Astfel, din 2014 vor mai rămâne doar opt direcţii regionale de Sănătate, iar majoritatea atribuţiilor vor trece la autorităţile locale. Doar departamentele de inspecţie şi control vor rămâne în coordonarea Ministerului Sănătăţii. O schimbare ce i-a nedumerit pe medicii din ţară.
Citeşte şi: Nicolaescu: Banii luaţi de la Ministerul Sănătăţii vor fi transferaţi la CNAS
„Nici 60 nu suntem, vreo 58 suntem, dar nu ştiu ce economii s-ar putea face”, spunea Elena Vrabie, directorul Casei Judeţene de Asigurări Galaţi, potrivit Digi 24.
„Este foarte greu de gestionat şi de controlat de la nivel centralizat activitatea din teritoriu”, argumenta şi Carmen Cumpăt, managerul Spitalului de Recuperare Iaşi.
Teoretic, procesul de reorganizare ar fi trebuit să înceapă în 15 aprilie şi ar fi trebuit să se finalizeze o lună mai târziu. Dar termenul a fost de mult depăşit.
Citeşte şi: Sindicaliştii Sanitas Bucureşti cer demisia ministrului Nicolăescu
La fel s-a întâmplat şi în cazul celor mai importante legi ale reformei. Încă se lucrează la ele, chiar după un an de când Eugen Nicolăescu este la conducerea ministerului.
Sunt trei acte normative care ar trebui să schimbe complet modul în care arată sistemul de sănătate – pachetul minim de servicii, statutul spitalelor, salarizarea medicilor sau noua listă de medicamente compensate şi gratuite. Deşi au existat termene exacte asumate chiar de ministru, ele au fost depăşite de fiecare dată.
La 31 iulie 2013, Eugen Nicolăescu spunea: „Lista de medicamente. Ea nu este întârziată din cauza ministerului sau a lui Nicolaescu, ca să nu fie dubii. Ea este întârziată din cauza celor care ar fi trebuit să facă evaluarea acestor propuneri care au venit din teritoriu, de la productatorii de medicamente şi multe din comisii au cerut ele ragaz pentru analiză, fiind foarte complicată această evaluare.
Citeşte şi: GREVĂ GENERALĂ în sistemul sanitar din 28 noiembrie. Nicolăescu: “Acţiunea medicilor este iresponsabilă“
Pachetul de bază ar fi trebuit să schimbe modul în care românii beneficiază de asistentă medicală. Ministerul Sănătăţii ar fi vrut să reducă internările în spitale, unde costurile sunt mai mari şi să îi îndrepte pe pacienţi către policlinici şi medicii de familie. În acest sens, Eugen Nicolăescu a făcut public un proiect în care erau trecute 300 de diagnostice pentru care spitalele nu ar mai fi trebuit să facă internări.
Citeşte şi: Astărăstoae: Data pentru greva generală trebuie agreată de toate federaţiile din Coaliţie
Alte două legi la care au lucrat tot anul angajaţii Ministerului Sănătăţii trebuiau să rezolve o problemă care se agravează de la an la an – exodul medicilor. Acest lucru s-a văzut cel mai clar la examenul de rezidenţiat de la facultăţile de medicină.
Prin schimbarea statutului spitalelor, managerii unităţilor medicale ar fi putut obţine mai mulţi bani pentru spital şi astfel să îi plătească pe medici în funcţie de performanţă. În plus, un alt proiect de lege, salarizarea personalului medical, ar fi trebuit să elimine plăţile informale, adica atenţiile primite de doctor. Astfel, proiectul prevede posibiltatea ca pacientul să îşi aleagă medicul chiar în spitalul public, dacă doreşte acest lucru, în vreme ce medicului i se oferă posibilitatea de a trata pacienţi proprii în spitalul unde lucrează.
Citeşte şi: Astărăstoae: Majorarea cu 3-4 % a salariilor rezidenţilor, ca suta de lei promisă de Ceauşescu
Termenul de intrare în vigoare a tuturor acestor legi este acum 1 februarie 2014. Un alt termen pe care ministrul Eugen Nicolăescu şi l-a autoimpus.
