Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu se înţeleg asupra strategiei de a ţine sub control internările din spitalele româneşti. Între timp, numărul acestora sporeşte, iar unul dintre motive este acela că pacienţii au alternative limitate.
Doar cu febră peste 38 de grade Celsius, sângerări abundente, puls anormal şi stare de inconştienţă ar trebui să vă prezentaţi la spital în concepţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a propus un ordin ce vizează limitarea numărului de spitalizări.
Această măsură dură de raţionalizare a internărilor în spital vine pe fondul unor probleme mari şi reale de finanţare în sistemul de sănătate. Jumătate din fondurile colectate de CNAS sunt destinate spitalelor, în timp ce medicina primară (medicina de familie şi cea de policlinică) este la pământ. Totuşi, Ministerul Sănătăţii a reacţionat ieri tranşant faţă de propunerile CNAS, iar şansele ca acestea să intre în vigoare sunt acum minime. „De ce un bolnav cu febră 38 să aştepte trei sau cinci zile până când să fie internat?! Cred că medicul este cel care trebuie să decidă dacă un pacient este sau nu o urgenţă”, a răspuns Cseke Attila, ministrul Sănătăţii. Totodată, Lucian Duţă, şeful CNAS, a fost chemat ieri a Guvern pentru a da explicaţii.
80% din cazurile de spital sunt sociale
În spatele acestui proiect se ascund însă câteva dintre hibele majore ale sistemului de sănătate românesc. Ţara noastră înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană. Dintr-o sută de mii de locuitori, un sfert se internează anual în spital. În Franţa sau Belgia, procentele sunt la jumătate. Din acest motiv, România primeşte de mai bine de patru ani critici din partea Băncii Mondiale şi a FMI-ului, iar oficialii din CNAS încearcă să remedieze situaţia. „Este vorba despre politici publice pe care trebuia să le aplicăm de foarte multă vreme. Criteriile fac parte dintr-un proiect european, nu sunt inventate de noi”, a precizat Dorin Ionescu, director adjunct al CNAS.
Pe de altă parte, oficialii Casei impun luarea unor măsuri dure înainte să fi creat alternative, susţin medicii. „Românii vin la spital pentru că nu au alte soluţii. Atât timp cât medicii de familie nu stau la program, nu fac activitate de teren şi nu acceptă gărzile, pacienţii nu au unde se duce. Mai mult, în spital, 80% din cazuri sunt sociale. Pacienţii vin la noi fiindcă nu au bani să îşi ia medicamente”, a subliniat doctorul Andrei Georgescu, cu 20 de ani experienţă în medicina de urgenţă la Spitalul Municipal din Capitală. Medicii de spital apreciază criteriile de internare ale CNAS ca fiind corecte, dar incomplete. „Nu poţi să ai doar 12 criterii după care internezi un bolnav”, completează doctorul Georgescu.
Potrivit unor rapoarte ale Băncii Mondiale, peste 50% din internările care au loc în spitalele româneşti sunt nejustificate. „Iar pe multe dintre acestea le faci şi de frică, întrucât medicii nu sunt păziţi şi nu avem încotro când dăm de pacienţi violenţi”, subliniază Andrei Georgescu.
Criteriile CNAS
Pierderea cunoştinţei (comă)
Puls anormal
Tensiune anormală
Pierderea acută a vederii, auzului
Pierderea capacităţii de a mişca o parte din corp
Febră de cel puţin cinci zile, valoarea peste 38 grade Celsius
Sângerare abundentă
Anomalie severă a electroliţilor
EKG care sugerează probleme cardiace
Enzime care sugerează prezenţa unui infarct
Plăgi care necesită închidere
Durere paralizantă.
