Experţi şi medici români au explicat pentru România Liberă ce au de înfruntat japonezii după dezastrul nuclear de la Fukushima.
Pe ce distanţe pot circula radiaţiile şi cum e influenţat traseul lor de vânt şi ploaie?
STELA DIACONU, chimist la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
Norul nu se ridică la înălţimi foarte mari pentru că explozia nu a fost la fel de puternică precum cea de la Cernobîl, şi va avea un traseu mai scurt. Dacă s-ar ridica mai mult, l-ar duce vântul mult mai mult.
Ne imaginăm un nor pe care vântul începe să-l plimbe. Prin urmare, atât viteza, cât şi direcţia lui de deplasare sunt dictate de condiţiile meteorologice. Merge acolo unde îl duce vântul şi cu viteza pe care îl duce vântul. Problema este că, în timp ce este purtat, se mai lasă substanţe radioactive pe pământ, pe unde trece. În Japonia, norul va trece peste Oceanul Pacific, ceea ce se lasă din nor va cădea în ocean, deci nu pe o zonă populată. Radioizotopii se vor dilua în imensitatea de apă foarte mult. Se micşorează mult pericolul, e cu totul alta situaţia dacă acest nor se deplasează deasupra unor teritorii locuite, aşa cum a fost în Europa, a unor zone terestre, culturi şi aşa mai departe.
MITICĂ DRĂGUŞIN, director Securitate Nucleară de la Institutul Naţional de Fizică şi Energie Nucleară „Horia Hulubei”
Distanţa depinde, pe verticală, de distribuţia de temperatură, de inversiuni termice şi alte fenomene care pot fi favorabile deplasării rapide a norului. Depinde şi la ce înălţime s-a ridicat şi cum sunt curenţii de aer, care pot să transporte radiaţiile la distanţe foarte mari în atmosferă. Poate să înconjoare şi tot globul terestru, depinde de concentraţii şi de circulaţia de aer şi de înălţime. Poate însă să nu circule, dacă nu sunt condiţii.
Cum se poate pregăti cineva pentru o eventuală iradiere?
STELA DIACONU, chimist la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
Minima pregătire constă în administrarea de pastile de iodură de potasiu care are rolul de a satura tiroida cu iod neradioactiv, astfel încât ea să nu mai fixeze din aer iod radioactiv. În Japonia, la centrele de evacuare s-au distribuit doze de iodură de potasiu, dar încă nu s-a luat decizia administrării acestora, probabil încă nu se consideră necesar.
Substanţele radioactive care au fost emise de la centrală se află în aer şi pot fi inhalate, ingerate dacă se depun pe alimente sau pe mâini. Este bine ca până ce norul radioactiv trece, deci până când populaţia primeşte alte indicaţii, să stea în casă, cu ferestrele închise, să consume apă şi alimente cumpărate anterior producerii scurgerii.
Click pe imagine pentru a mări 
Ce efecte au radiaţiile asupra mediului, pe termen lung?
STELA DIACONU, chimist la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
Contaminarea solului şi a vegetaţiei, în primul rând. Ca urmare, primele recolte sunt compromise, nu trebuie date nici măcar sub formă de furaje de animale, pentru că atunci laptele şi carnea acestora ar fi infestate. În funcţie de tipul de radioizotopi eliberaţi în explozie, solul se curăţă în câteva zile sau în câteva zeci de ani.
Care sunt cele mai periculoase efecte ale radiaţiilor asupra corpului uman?
DOINA ILINCA POPA, radiolog la Spitalul Euroclinic
Diferite tipuri de cancer şi mutaţii genetice. Radiaţiile se comportă ca agenţi cancerigeni sau mutageni. Mai întâi rezultă o alterare a cromozomilor, apoi o modificare a codului genetic. Efectele genetice ale radiaţiilor sunt dependente de doza şi de tipul de radiaţii. La nivel celular, efectele radiaţiilor sunt foarte variate, ele determinând încetinirea sau blocarea diviziunii celulare, pierderea definitivă a capacităţii de diviziune şi chiar moartea celulelor.
Prin contaminarea mediului are loc pătrunderea substanţelor radioactive în organismele vegetale, animale şi umane, producându-se un fenomen de iradiere internă, cauzată de prezenţa unor izotopi radioactivi. Radiaţiile afectează materialul biologic în mod variat, însă efectul cel mai critic este cel la nivelul ADN-ului. Celula vie suferă mutaţii sau, în cazul unor doze mari de iradiere, efectul acestora poate fi letal. Leziunile la nivelul ADN-ului, provocate de radiaţiile ionizante, au ca efect apariţia de cancere. Inducţia de cancere este primul efect somatic tardiv al radiaţiilor. Copiii sunt cei mai expuşi. De asemenea, la femeile însărcinate, radiaţiile ionizante determină, mai ales în primele luni de sarcină, modificări genetice la nivelul embrionilor şi al fătului, care pot duce la apariţia unor malformaţii la nou-născuţi. Nu există doze-limită sub care radiaţiile sunt total inofensive, există numai doze de risc redus.
Ce efecte imediate au radiaţiile asupra celor expuşi direct?
DOINA ILINCA POPA, radiolog la Spitlul Euroclinic
Se manifestă la nivelul tegumentului prin arsuri, dar şi prin ameţeli, dereglări intestinale.
Care sunt primele simptome ale unei persoane iradiate care se află dincolo de raza de risc, de 20 de km, stabilită de autorităţile japoneze?
DR. GHEORGHE IANA, radiolog la Spitalul Universitar Bucureşti
Dacă nu este o expunere directă ca să apară leziuni cutanate, în principiu apar oboseala şi o stare de disconfort.
Ce tratament există pentru cei iradiaţi?
DOINA ILINCA POPA, radiolog la Spitalul Euroclinic
Se face numai tratament preventiv, cu iod, precum şi tratament simptomatic.
