O femeie de 40 de ani din Baia Mare povesteşte cum a scăpat de două „gâlme” descoperite pe vasele de sânge din cap.
Rodica (40 de ani) din Baia Mare s-a trezit într-o zi că-i bubuia capul de durere. Erau nişte impulsuri mai puternice decât cele pe care le dă o migrenă. Familia s-a hotărât să cheme Salvarea, care a transportat-o la Spitalul Municipal, iar aici a văzut-o un medic neurolog, care i-a făcut o tomografie computerizată. „A rezultat că nu am nimic”, îşi aminteşte femeia.
Anevrismul, confundat cu epilepsia
Durerile nu au încetat, iar Rodica a ajuns în cele din urmă la Spitalul de Boli Contagioase din Baia Mare. „Era suspectă de meningită”, povesteşte sora ei, care o supraveghează acum după intervenţiile făcute de mai bine de o săptămână la Spitalul Municipal din Bucureşti. Femeia îşi aminteşte că nimeni nu îi lua în serios durerile de cap şi că i s-a pus inclusiv diagnosticul de epilepsie şi spasmofilie. „Ziceau că e de la cap şi că am nevoie de psihiatru”, spune femeia. Asta, până când s-a prăbuşit chiar într-un salon de spital. În cele din urmă, pe 4 septembrie a ajuns cu elicopterul la Spitalul Universitar din Bucureşti, unde medicii i-au descoperit şi operat două anevrisme. Femeia este încă internată, dar s-a recuperat bine şi nu a rămas cu paralizii. „Are o poftă de mâncare de ne sperie câteodată. Când era acasă mânca doar o dată pe zi”, spune fericită sora ei, care o îngrijeşte.
Trataţi-vă hipertensiunea!
Anevrismele reprezintă o dilatare anormală a vaselor de sânge (seamănă cu nişte gâlme) şi se rup adesea între 35 şi 50 de ani. „Unele persoane se nasc cu astfel de «gâlme», iar pe parcurs acestea se dezvoltă şi, din cauza tensiunii crescute, a îmbătrânirii vaselor de sânge, plesnesc”, spune medicul Bogdan Dorobăţ, specialist în radiologie intervenţională şi cel care a operat-o pe Rodica. Când se rupe un anevrism, apar dureri de cap, tulburări oculare şi ameţeli, paralizii etc. „De multe ori astfel de evenimente sunt dramatice, iar pacienţii intră direct în comă”, spune medicul Bogdan Dorobăţ. Specialistul a observat că aproximativ o treime din pacienţii cu anevrism mor, o treime supravieţuiesc, dar rămân cu paralizii, iar o treime se recuperează în totalitate.
„Depinde foarte mult ce zonă a creierului a fost afectată. Dacă accidentul se petrece în teritoriul posterior, unde se află centrii respiratori şi cei cardiaci, sunt mai mici şansele de recuperare”, spune Dorobăţ.
Rodica a fost norocoasă şi s-a recuperat aproape total, aşa că tot ce îşi doreşte acum este să îşi vadă fiica de 15 ani şi să doarmă. „În spital nu pot să mă odihnesc foarte bine, sunt mulţi pacienţi care ajung aşa cum am ajuns şi eu: în stare de inconştienţă, ţipă, urlă, nu mai ştiu de ei”, spune ea. Din păcate, îi mai stă gândul la ţigară, dar medicii i-au interzis fumatul cu desăvârşire. „A fost fumătoare şi o fire închisă. Rareori plângea sau îşi descărca sufletul”, povesteşte sora ei.
Anevrismul care s-a dezvoltat pe creierul Rodicăi a fost unul ce a putut fi operat prin embolizare, o tehnică modernă care nu presupune tăierea craniului. Practic, gâlma formată se umple cu sârmuliţe din platină, care împiedică apoi sângele să rupă vasul. „Dacă anevrismul poate fi abordat prin embolizare, este păcat ca pacienţii să nu beneficieze de asta. Recuperarea este mult mai rapidă decât după intervenţia neurochirurgicală clasică”, spune medicul Bogdan Dorobăţ. Intervenţiile clasice constau în „clipare” (închiderea gâlmei cu o clemă specială), prin deschiderea cutiei craniene. Intervenţii de embolizare a anevrismelor se fac în mod curent doar in Bucureşti, la Spitalul Universitar şi la Spitalul Bagdasar.
