Un bucureştean de 30 de ani a făcut tratament antiviral în urmă cu trei ani, iar acum duce o viaţă normală şi sănătoasă. Mihai ştia de la bun început la ce trebuie să se aştepte, aşa că reacţiile adverse ale tratamentului nu l-au luat prin surprindere şi nici nu l-au demoralizat. Primele cinci luni au fost cele mai dificile şi a fost nevoit să-şi ia concediu medical. Trei zile de la prima injecţie a fost leşinat, aşa că a stat acasă. Pe urmă, injecţia săptămânală îl ţinea imobilizat în prima zi, vinerea, după care uşor-uşor îşi relua activităţile. „Am avut dureri de cap foarte mari. Nu mă puteam concentra, aveam pierderi de memorie, dar şi dureri musculare şi osoase”, spune Mihai.
„Am băut patru-cinci litri de lichide pe zi”
Tratamentul cu interferon nu i-a schimbat doar ritmul activităţilor, ci şi regimul alimentar. Simţea repulsie pentru mâncărurile grase şi dulciuri, iar o vară întreagă a consumat doar pepeni. „În prima zi de la injecţie, apare, de regulă, un sindrom pseudogripal cu febră şi dureri musculare. Bolnavii pot lua paracetamol în dozele recomandate de medic, maximum patru grame pe zi, pentru că altfel apare toxicitate hepatică.
La unele persoane apar mâncărimi, iar pielea trebuie hidratată cu creme şi multe lichide. Mai pot apărea efecte adverse precum sindromul depresiv, pentru care există tratament, sau căderea temporară a părului. „Celor care le scade nivelul de globule albe sau roşii li se face tratament adjuvant”, afirmă Anca Streinu-Cercel, medic boli infecţioase la Institutul „Matei Balş” din Capitală, asistent universitar boli infecţioase la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Lichide multe a băut şi Mihai, câte patru-cinci litri pe zi, mai ales vara. În timpul tratamentului a slăbit 20 kg şi devenise anemic. „La spital mergeam o dată la două săptămâni sau la o lună, la analize, pentru că era un efort prea mare pentru mine să mă duc săptămânal. Injecţia cu interferon mi-o făceam singur”, spune Mihai.
Ca să se mai informeze despre tratament şi despre cum fac faţă alte persoane aflate în situaţia lui, Mihai a mai intrat pe diverse forumuri pe internet. „Informaţiile din mediul virtual sunt contradictorii. Fiecare persoană care face tratament are un stil de viaţă diferit care-i influenţează reacţiile la interferon. Unii continuă să bea sau să fumeze şi omit să spună asta. Cel mai bine pentru cei care fac interferon este să vorbească cu medicul curant şi ce spune el să fie valorizat. Relaţia dintre medicul specialist şi pacientul suferind de afecţiuni ale ficatului trebuie să se bazeze pe comunicare eficientă şi încredere”, spune bărbatul.
Fără terapii naturale în timpul antiviralelor
De tratamente naturale nici nu a vrut să audă. Nu a băut nici „ceaiuri-minune”, nici vitamine n-a luat. „Terapiile naturale nu se recomandă în timpul tratamentului antiviral, pentru că mai rău fac. Unii pacienţi iau spirulină, în ciuda faptului că are toxicitate hepatică. Nici vitaminele din complexul B nu sunt indicate în timpul tratamentului, pentru că duc la multiplicarea virală”, atrage atenţia Anca Streinu-Cercel.
Cea care l-a încurajat cel mai mult pe Mihai a fost iubita lui. „Mai bine de jumătate din familia mea nu ştia că fac tratament. Nu voiam să-i îngrijorez. Nici prietenilor nu le spusesem”, îşi aminteşte bărbatul. L-a ajutat foarte mult şi optimismul care nu l-a părăsit nici o clipă în timpul tratamentului. „Dacă nu eşti optimist, ţi se diminuează şansele de a te vindeca. Chiar dacă psihicul e zdruncinat din cauza stărilor de rău şi a nesiguranţei că nu te vindeci, m-am gândit că tratamentul este un rău necesar. Este singura metodă validată ştiinţific de vindecare a ficatului”, spune Mihai.
De ce nu are efect la unii bolnavi
Vârsta minimă la care se aprobă tratamentul cu interferon este de 18 ani, iar cea maximă, de 65, din cauza reacţiilor adverse care pot apărea. „Antiviralele opresc multiplicarea virusului şi stopează inflamaţia de la nivelul ficatului. Tratamentul se face o dată pe săptămână cu interferon pegylat şi zilnic cu ribavirină, un antiviral oral. O variantă de interferon care se luptă cu virusurile avem şi noi în organism în mod normal, dar nu are o forţă suficient de mare cât să le elimine”, explică Anca Streinu-Cercel.
Există şi persoane la care tratamentul cu interferon nu-şi face efectul. „În România există genotipul 1 al virusului hepatic C care nu răspunde cel mai bine la tratament. În săptămâna a 12‑a de tratament, se face o viremie, iar dacă pacientul nu are încărcătură nedetectabilă a virusului sau dacă nu a scăzut cu doi algoritmi, oprim tratamentul”, adaugă medicul. Cei care duc tratamentul până la sfârşit mai fac o viremie după şase luni, iar dacă rezultatele sunt bune, pot fi consideraţi vindecaţi. „Regimul de viaţă după tratament trebuie să excludă alcoolul şi tutunul, pentru că ficatul nu este 100% sănătos. Pacienţii pot face efort în funcţie de toleranţa organismului”, afirmă specialistul în boli infecţioase. Mihai se simte bine acum, iar rezultatele analizelor sunt bune. Deşi munceşte mult, are grijă să nu se enerveze. „Alcool nu beau, iar de fumat n-am fumat niciodată”, spune tânărul.
17.500 de dosare aprobate pentru tratament
Din martie anul trecut până luna trecută, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a aprobat peste 17.500 de dosare pentru tratamentul cu interferon al bolnavilor de hepatită C.
Numărul de dosare include şi reevaluările pacienţilor aflaţi în tratament, precum şi pe cele ale bolnavilor care au fost nevoiţi să renunţe la interferon şi care, după şase luni, au depus din nou dosarul.
Perioada în care CNAS aprobă un dosar poate varia între trei luni şi câţiva ani, în funcţie de numărul de dosare depuse şi de scorul obţinut de pacient.
