ANCA BUZOIANU: Mediul academic românesc trebuie să accepte schimbarea

Experiența pandemiei COVID-19 a adus provocări și soluții noi pentru învățământul superior, multe dintre acestea din urmă fiind folositoare și în viitor, când nu va mai exista amenințarea virusului, apreciază rectorul UMF Cluj, Anca Dana Buzoianu, într-un interviu acordat RL.

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

11.12.2020 - 00:23

Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu este medic primar în specialităţile pediatrie şi farmacologie clinică.

Rectorul UMF “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca este conducător de doctorat în domeniul Medicină.

Anca Buzoianu este preşedinte fondator al Asociației Decanilor Facultăților de Medicină din România.

De 1 Decembrie, UMF Cluj a fost decorată de Klaus Iohannis cu 𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻𝘂𝗹 𝗠𝗲𝗿𝗶𝘁𝘂𝗹 𝗦𝗮𝗻𝗶𝘁𝗮𝗿 𝗶̂𝗻 𝗴𝗿𝗮𝗱 𝗱𝗲 𝗖𝗮𝘃𝗮𝗹𝗲𝗿.

1. Online-ul

RL: Cum s-a desfășurat învățământul online în Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca, de la începutul pandemiei COVID-19 în România, când nu a mai fost permisă prezența fizică a studenților în facultăți?

Anca Buzoianu: În ultimele 9 luni, universitatea a depus eforturi pentru ca parcursul educațional al studenților să fie afectat în cât mai mică măsură de pandemie. Încă de la începutul lunii martie, am fost printre primele universități din țară care au trecut la învățământul online. Obiectivul nostru principal a fost finalizarea cu succes a anului universitar pentru studenți. S-a implementat, într-un timp foarte scurt, cea mai potrivită platformă online, astfel încât cursurile și examenele să se desfășoare eficient și în siguranță. Pentru prima dată în istoria universității noastre, peste 8000 de studenți au fost evaluați online, în condiții optime.În anii ce urmează, vom recupera intensiv tot ce nu am acoperit în acest an, așadar pregătirea profesională a studenților noștri va rămâne cel puțin la nivelul generațiilor anterioare. Totodată, avem în vedere ca pe viitor să implementăm o parte din activitățile didactice online, pe care le-am experimentat în această perioadă și care s-au dovedit a fi foarte bine primite de către studenți.

 

2. Schimbarea

RL: Ce considerați că a învățat sau ar fi trebuit să învețe mediul academic românesc din experiența pandemiei COVID-19, care    și-a pus puternic amprenta pe sistemul educațional din țara noastră, când predarea clasică, față în față, nu a mai fost posibilă?

A.B.: În primul rând, să fie deschiși (nota redacției – persoanele implicate în sistemul de învățământ superior/mediul academic din România, cadrele didactice universitare, conducerile instituțiilor de învățământ superior etc.) și să accepte schimbarea (no. red. – necesitatea predării și examinării de la distanță, impusă de condițiile din perioada pandemiei COVID-19), să încerce metode didactice noi, pe care altă dată nu le-am fi imaginat.

Tradiția este cea care ne inspiră și ne ghidează pașii, însă prezentul, cu toate provocările lui este cel care determină succesul.

De asemenea, comunicarea și deschiderea către dialog cu membrii comunității academice, indiferent de statut sau funcție, este esențială, pentru că așa se poate stabili conexiunea de care este nevoie ca un astfel de sistem (no. red. – sistemul de învățământ superior) să funcționeze impecabil, chiar și în condiții complicate (not. red. – atunci când predarea cursurilor față în față nu este posibilă).

 

3. Admiterea

RL: UMF Cluj a susținut examenul de admitere din acest an în spații străine universității, o situație inedită. Care este concluzia după această experiență? Luați în calcul utilizarea altor spații de dimensiuni considerabile și pentru viitoarele examene de admitere în universitate?

A.B.: Organizarea examenului de admitere și a concursului național de rezidențiat a reprezentat o mare provocare pentru universitatea noastră (not. red. – Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca), atât din punct de vedere logistic, cât și al siguranței sanitare, pentru care am avut o responsabilitate enormă.

Nu a fost deloc ușor, însă cu ajutorul echipei implicate în organizare și a voluntarilor, cele două concursuri s-au desfășurat în cele mai bune condiții.

Nu excludem posibilitatea de a organiza aceste examene, în viitor, în săli mari precum Sala Polivalentă (not. red. – anul acesta, examenul de admitere în facultățile Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca a fost susținut în Sala Sporturilor “Horia Demian” din Cluj-Napoca), mai ales dacă numărul de candidați va continua să crească, ca până acum.

Credem că a fost o experiență din care trebuie să reținem aspectele pozitive.

 

4. Medicii

RL: Considerați că generațiile de medici, a căror formare a trecut prin experiența pandemiei COVID-19, vor fi diferite față de cele de până acum? Dacă da, în ce fel? Care ar putea fi avantajele sau dezavantajele?

A.B.: Din punctul de vedere al pregătirii academice, nu cred că generațiile viitoare vor fi diferite pentru că, atât noi cât și celelalte universități din țară, am căutat să menținem calitatea actului didactic, chiar și în aceste condiții complicate. Ba chiar am adoptat noi metode prin care să transformăm cursurile online în activități cât mai utile și interesante pentru studenți.

De exemplu, am investit în instrumente digitale inovatoare, precum microscopul virtual și masa de disecție virtuală, metode folosite în marile universități de medicină din lume, care au fost foarte costisitoare, dar sunt foarte atractive pentru „generația digitală”.

În schimb, în ceea ce privește latura umană a profesiei medicale, cred că studenții vor deveni și mai apropiați de oameni, de pacienți, vor empatiza și mai mult și vor dori să se implice semnificativ în acțiuni civice.

Drept dovadă stă și numărul mare de studenți care s-au oferit să lucreze ca voluntari la DSP și în spitalele COVID-19.

Continuarea, în ediția de weekend a cotidianului “România liberă” de săptămâna viitoare.

 

Comentarii