Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Transelectrica, obligată să ia curent din Hunedoara. Minerii din Valea Jiului, ținuți „pe aparate“

Complexul Energetic Hunedoara, mai precis termocentralele Mintia și Paroșeni, urmează să livreze, timp de trei ani, servicii tehnologice de sistem la o putere de cel puțin 400 MW către operatorul Sistemului Național de Transport Transelectrica.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 04.04.2018 - 15:49

O astfel de măsură, care a fost inițiată de Ministerul Energiei, vine în continuarea uneia similare, din 2014, care, la fel, obliga Transelectrica, pentru următorii patru ani, să cumpere energie de la CEH. Cantitatea era mai mare însă: 500 MW.

Între 15 aprilie 2018 și 30 iunie 2020, o treime din capacitatea celor două termocentrale (1.200 MW) ale companiei de stat va fi cumpărată, pe bani buni, de altă companie de stat. De precizat că termocentralele pe huilă din Valea Jiului nu sunt singurele capabile să ofere servicii de sistem.

De altfel, potrivit raportului Transelectrica pe 2017, servicii de sistem mai sunt achiziționate de la Hidroelectrica, CE Oltenia, Romgaz (termocentrala Iernut). “Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, se arată în proiectul de act normativ.

Importantă miză politică

În nota de fundamentare se arată că acordarea acestei facilități pentru Hunedoara este necesară datorită importanței pe care o are în sistemul energetic național. Mai importantă, însă, decât atât este decizia politică.

Iată ce spunea președintele PSD, Liviu Dragnea, în noiembrie 2017: „Decizia noastră este ca acest obiectiv să fie unul strategic în planul energetic naţional pentru că discutăm despre securitatea energetică a României. Nu vrem ca România să devină dependentă energetic vreodată, aşa cum probabil alţii vor, şi în acest sens Guvernul, Ministerul Energiei – şi, aşa cum a spus prim-ministrul, nu va mai lăsa pe niciunul să facă de capul lor – să nu uite că această decizie trebuie dusă la îndeplinire”. 

Chiar dacă societatea este total ineficientă, cu costuri de producție aproape duble față de prețurile de piață ale energiei și cu un pasiv contabil de 2 miliarde de lei, Guvernul o ține artificial în viață. Sunt peste 5.000 de angajați în Valea Jiului care ar fi extrem de greu de recalificat (ca să nu mai vorbim de costurile electorale aferente închiderii exploatării) și, într-adevăr, în situații-limită ale Sistemului Energetic Național, CEH poate interveni pentru echilibrare. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, anul trecut, când prețurile energiei au „explodat”, pe fondul frigului extrem din iarnă și al secetei din vară. Atunci, CEH a putut vinde chiar în piața liberă, realizând anumite venituri. Hunedoara nu a fost activă constant în piață de foarte mulți ani.

„Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH, consumul de energie electrică din stațiile limitrofe este alimentat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care pentru alimentarea consumului este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN”, arată Ministerul Energiei în nota proiectului de HG.

Scump, doamnă, scump…

CEH este cel mai scump producător de energie din România, având costuri de producție de peste 300 de lei/MWh. Prețul mediu spot al energiei este, spre exemplu, acum, de circa 210-220 de lei/MWh. Pe piața PCCB, a contractelor bilaterale pe termen lung, prețul este chiar mai mic: 180 de lei/MWh. Am oferit acest exemplu pentru a înțelege situația ingrată a societății, care se află în postura de a fi practic exclusă din piață și se bazează doar pe servicii de sistem pe care Transelectrica este obligată prin lege să le achiziționeze din Valea Jiului.

Din cauza problemelor financiare în care se află, Hunedoara a fost nevoită să pună în aplicare un program major de restructurare, care a presupus concedierea a peste 1.000 de angajați, în ultima lună din 2017 și primele două luni ale acestui an, adică 20% din personal. Nu este clar în ce măsură va ajuta acest act, având în vedere că, spre deosebire de anul trecut, 2018 se anunță un an cu o abundență a surselor de producție de energie, cu precădere apă.

Or, când Hidroelectrica are multă apă de uzinat, produce multă energie, care este ieftină, deci termocentralele pe cărbune pierd cotă de piață. Concluzia este valabilă mai ales pentru Complexul Oltenia, pentru că CEH este practic exclusă, având costurile de producție cu mult mai mari decât prețul mediu de piață din prezent.

Complexul Energetic Hunedoara, pe lângă cele două termocentrale, Mintia și Paroșeni, mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, are 6.600 de angajaţi şi avea, la jumătatea anului trecut, datorii de 1,4 miliarde lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde lei.

Comentarii

loading...