Autor: Sorin Bolojanu
Prețul energiei scade încontinuu, de la începutul anului, lucru confirmat și de datele OPCOM (operatorul bursei de energie), atât pe piața spot, cât și pe cea a contractelor bilaterale. În medie, scăderea este de peste 15%, în perioada ianuarie-martie 2018 față de aceeași perioadă a lui 2017.
Luna trecută, pe fondul cantității masive de energie hidro livrată în piață (cea mai ieftină, in cele convenționale), au fost perioade când MWh livrat spot a fost și 6 lei, de unde prețul mediu al lunii a fost de 120 de lei. Și acum, în piață primează energia ieftină: Hidroelectrica acon-tează, de două luni, circa 40% din producția totală, iar dacă este soare și bate vântul, ponderea energiei din surse regenerabile (cea mai ieftină), hidro, eoliană și solară, trece de 60%.
Iar acum, ieftinirile ajung și pe PCCB, piața contrac-telor bilaterale pe termen lung, mai predictibilă și cu fluctuații mult mai mici decât spot-ul. Dincolo de o scădere, în medie, de 8%, față de luna trecută a MWh, și cu 17% față de martie 2017, aprilie aduce și un record: cel mai mic preț al energiei livrate în vârf dintotdeauna. Pe 13 aprilie, s-a vândut energie în vârf (cea mai scumpă, livrată în orele de maxim consum) la 47,50 lei/MWh. Este cel mai mic preț pentru acest tip de energie din istoria tranzacțiilor OPCOM. Precedentul record data din 2014, prețul fiind atunci de 105 lei.
Și atunci, ca și acum vânzătorii au fost producători de energie fotovoltaică, cea mai subvenționată energie din România. Astfel, la o ofertă de cumpărare la maxim 47,50 lei/MWh, în mai multe pachete, cu o dimensiune cumulată de 45.000 MWh inițiată de Renovatio Trading, s-au înregistrat două oferte de răspuns, câștigătorii fiind Power L.I.V.E One și Corabia Solar, care au licitat exact cât prețul-țintă. Perioada de livrare se întinde din 1 ianuarie 2019 până la 31 decembrie 2020.
Corabia Solar exploatează un parc solar de MW, pe 45 de hectare, în localitatea Corabia, de lângă Dunăre.
Power L.I.V.E. One produce 9,6 MW de energie într-un parc fotovoltaic din Giurgiu.
Exportatori de subvenție
Producătorii de energie din surse regenerabile, cum ar fi cea eoliană sau cea fotovoltaică, primesc subvenție pentru energia livrată în rețea. Mai mult, prin lege, tot ceea ce produc este preluat automat în sistem, lucru de care nu beneficiază alți actori din pia-ță, cum ar fi complexurile termo ori Hidroelectrica. Fiecare MWh livrat în sistem de un parc eolian este plătit automat cu 0,5 CV. La fotovoltaice, subvenția urcă la 3 CV. Prețul mediu de piață al unui CV este de 30 de euro. Este astfel lesne de înțeles de ce producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vină pe piață cu prețuri atât de mici: practic, banii pe care îi încasează pe bursă reprezintă doar un bonus, ei fiind profitabili doar din subvenție. Certificatele verzi sunt achitate de fiecare consumator de energie electrică, mai puțin de fabricile energointensive, din țară, și sunt evidențiate distinct în factură.
Ele sunt o formă instituţionalizată de suport al segmentului de producţie de energie din surse regenerabile, care a fost introdusă, la cererea UE, în ţările europene, fiecare cu propria ei schemă de susţinere. În cazul ţării noastre, fiecare consumator român de electricitate plăteşte suplimentar, încă din 2011, pentru producţia de energie „verde“. Cele mai multe CV de cumpărat le au cei patru mari furnizori impliciţi de pe piaţa reglementată, E.ON, Enel, CEZ şi Electrica, pentru că ei au şi cei mai mulţi clienţi arondaţi.
România are instalați circa 5.000 MW în parcuri eoliene și fotovoltaice. Aceste investiții masive in energia regenerabilă au permis României ca, în ultimii ani, să fie net exportator de energie. Din păcate însă, competitivitatea la export a energiei verzi, ieftină, vine din faptul că este subvenționată masiv de consumatorii români. Practic, țara noastră exportă subvenție.
Ieftiniri la noi acasă?
În trei rânduri, anul trecut, ANRE a decis majorarea prețurilor medii finale ale curentului pentru consumatorii casnici, în total, cu 13,6%. Motivul l-a repre-zentat creșterea masivă, cu până la 200% a prețului spot al energiei, cu precădere în ianuarie-martie 2017, din pricina unui deficit de ofertă (condiții meteo defavorabile), dar și a unor declarații alarmiste ve-nind tocmai de la ministrul Energiei, Toma Petcu, care anunța iminența unei crize energetice în România.
Dincolo de efectul asupra casnicilor, toată industria din amonte a fost afectată, mai puțin producătorii, care au prosperat, chiar și termocentralele pe cărbune din Oltenia și Valea Jiului, care contabilizau ani la rândul de pierderi. Toate dezechilibrele de anul trecut nu mai există acum. Ieftinirea energiei în piață este masivă. În mod normal, ANRE ar trebui să ajusteze corespunzător prețurile finale la populație, pentru cei rămași în sistemul reglementat, pentru că stabilirea prețurilor finale este în seama instituției de stat, deși piața a fost liberalizată pe segmentul prețului de achiziție.
