România rămâne tributară importului de alimente, cu un deficit în creştere, în special în comerţul cu Uniunea Europeană.
Anul 2019 a fost marcat de fenomene meteo extreme, iar fermierii au fost nevoiţi să se adapteze pentru a face faţă secetei, ploilor torenţiale, grindinei şi, mai nou, tornadelor.
Ministerul Agriculturii a sprijinit financiar şi în 2019 producţia de tomate în spaţii protejate, chiar dacă importurile s-au majorat, dar şi producţia de usturoi, colectarea lânii, porcul de Bazna şi Mangaliţa, alocând sume semnificative de bani şi pentru reabilitarea sistemului de irigaţii.
Pesta porcină africană a continuat să zdruncine serios sectorul zootehnic şi industria cărnii din România, iar Comisia Europeană a impus restricţii României, considerând că măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului au fost insuficiente.
Dacă sectorul pescăresc a fost în ultimii ani Cenuşăreasa domeniului, în 2019 acesta a fost adus în atenţia publică, nu numai la nivel naţional ci şi european, graţie exprimărilor originale ale fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, care a renunţat la #alege oaia şi s-a reorientat către… cormorani.
#Romania2019.eu – Agricultura intră în “pâinea” rotativă la 1 ianuarie 2019
România a luat în primire 29 de dosare pe agricultură şi piscicultură, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, toate fiind considerate dosare grele de către Petre Daea, ministrul Agriculturii de la acea vreme.
La mai puţin de o lună de la preluare, Daea anunţa că România are deja rezultate în domeniu, fiind închise patru dosare. Unul dintre acestea viza practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care venea din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă.
La finalul lunii iunie, România îşi făcea bilanţul pe domeniul agriculturii şi pescuitului: 11 dosare închise (4 pe agricultură şi 7 pe pescuit), faţă de patru cât şi-a propus iniţial, trei acorduri internaţionale şi paşi importanţi în legiferarea Politicii Agricole Comune, iar “cel mai important pentru ţară” a fost dosarul privind practicile comerciale neloiale.
În luna iulie, ministrul Daea a prezentat cu mândrie seiful de peste o tonă în care se afla “memoria celor şase luni de zile care s-au petrecut pe perioada în care România a deţinut presedinţia Consiliului UE”, susţinând că documente pot fi consultate “oricând şi de către oricine”.
2019, un an al investiţiilor şi sprijinului producătorilor agricoli
Bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2019, de 22,86 miliarde de lei, este un buget al investiţiilor şi al sprijinului producătorilor agricoli, promitea ministrul de resort, în februarie, în Comisiile de specialitate reunite din Parlament, anunţând programe noi precum susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.
Nu au fost uitate nici programele care vizau menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, în speţa de taurine, rasa bălţata românească şi brună, fiind continuat şi programul privind tomatele româneşti, căruia i s-a alocat o sumă mai mare cu 5,37%, pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor, în jur de 18.000.
Un alt program început în 2018 şi continuat în 2019 a fost programul de comercializare a lânei, căruia i se alocau cu 59,8% mai mulţi bani. De asemenea, Petre Daea mai anunţă un program de susţinere “care are trăinicia lui şi doi ani de viaţă”, respectiv programul pentru porcul Bazna şi Mangaliţa, care avea prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut.
Dar, cel mai important proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuia să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează era, în opinia ministrului Daea, Casa Română de Comerţ Agroalimentar ‘Unirea’.
El spunea că această societate nou creată va interveni în valorificarea potenţialului în zona peştelui, a producţiei piscicole în România, pentru că este un produs de bază foarte necesar. Ministerul Agriculturii a anunţat că prin această societate vor fi înfiinţate mai multe platforme de preluare a produselor agricole, dar va include şi bursă peştelui şi o serie de clustere agricole, investiţiile urmând să atingă 100 milioane euro.
Astfel, urmau să fie înfiinţate magazine de stat cu produse exclusiv româneşti, în toate reşedintele de judeţ, şi nu numai, cu ajutorul cărora se dorea scoaterea din piaţă a intermediarilor de produse agricole, dar şi o alternativă care să concureze cu hipermarketurile.
Bursa de peşte Tulcea, realizată cu aproape 6 milioane de euro din fonduri naţionale şi europene, a fost preluată în administrare de Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, pentru tranzacţionarea peştelui şi produselor pescăreşti rezultate din activitatea de pescuit comercial şi acvacultură din Delta Dunării, Marea Neagră şi pescuitul costier.
Pe 8 aprilie 2018, premierul Viorica Dăncilă a inaugurat oficial Bursa de peşte de la Tulcea, când au avut loc două tranzacţii în acest sistem, după care bursa a devenit nefuncţională. Ulterior, un audit al Curţii de Conturi a constatat deficienţe în implementarea proiectului, iar Comisia Europeană a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor europene.
