Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” revine în prim-planul actualităţii.

Petre Daea vrea să aducă toţi ţăranii în circuitul comercial agricol

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” revine în prim-planul actualităţii. Entitatea aceasta de stat ar urma să edifice o reţea naţională, prin care produsele agricole ale ţăranilor să intre în circuitul comercial.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 27.02.2019 - 15:48

Casa îşi propune să crească consumul produselor fabricate în România. Piaţa este estimată acum la 20 de miliarde de euro anual. “România liberă” a scris de mai multe ori pe acest subiect, explicând că producătorii români nu sunt capabili să ofere volumul uriaş de produse pe care le vând populaţiei marii retaileri.

Chestiunea este foarte spinoasă şi complicată, având multe componente, pe verticala şi pe orizontala lanţurilor comerciale. Vrea ministrul Daea să reînfiinţeze aprozarele şi alimentarele de acum 30 de ani?

Adrian Izvoranu, consilier al ministrului Agriculturii, răspunde că „ori nu s-a înţeles bine, ori dânsul (n.r.: Petre Daea) nu a explicat bine. E peiorativ, aşa, «programul cu aprozarele». Nu facem aprozare”.

 

Casa de Comerţ, o entitate gândită în Programul de guvernare PSD-ALDE

„România liberă” a scris de două ori despre Casa de Comerţ SA, un proiect elaborat de birocraţia Ministerului Economiei de mai mulţi ani, menit să preia produsele româneşti şi să le ducă la export. Acest proiect însă nu s-a finalizat.

„Casa de Comerţ «Unirea» ar urma să contribuie la echilibrarea balanţei comerciale pe sectorul agroalimentar. A nu se înţelege că o rezolvă.“ - Adrian Izvoranu, consilierul ministrului Petre Daea

Casa de Comerţ „Unirea”, o casă de comerţ agroalimentar, este un proiect aflat în Programul de guvernare PSD-ALDE. Casa de Comerţ SA, pe de altă parte, este un alt proiect care nu s-a finalizat.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” „are o destinaţie foarte clară, nu neapărat să facă ce spuneaţi acolo (n.r.: aprozare şi alimentare). Casa are trei obiective strategice. Primul este să contribuie la echilibrarea balanţei comerciale pe sectorul agroalimentar. A nu se înţelege că o rezolvă”, a spus pentru „România liberă“ Izvoranu.

Ministerul Agriculturii a calculat cu cât ar putea să contribuie la echilibrarea balanţei de plăţi această iniţiativă? „Noi ţintim circa 10% impact din deficitul balanţei comerciale pe comerţul de produse agroalimentare”, a explicat consilierul lui Petre Daea.

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare s-a apropiat de 600 de milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2016, anunţa Agerpres pe 21 august 2016. Un an mai târziu, pe primele patru luni, deficitul se adâncise la 620 de milioane de euro.

Diferenţa dintre importurile şi exporturile de produse agroalimentare a scăzut apoi, anul trecut, cu 8,3%, faţă de anul 2017, conform datelor aferente primelor zece luni, ultimele disponibile. Există şanse puţine ca deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare să depăşească în anul 2018 pragul de un miliard de euro, conform Economica.net. 10% înseamnă un aport la piaţă de 100 de milioane de euro.

 

Să exportăm făină în loc de grâu

Cum va face acest lucru Ministerul Agriculturii? „Încercăm să diminuăm exportul de produse agroalimentare de natura materiilor prime, de exemplu grâu, şi să-l înlocuim măcar cu exportul de făină”, detaliază Adrian Izvoranu.

Aceasta înseamnă „să nu mai exportăm materie primă”, ci produse cu valoare adăugată, „care înseamnă locuri de muncă, taxe, impozite, venituri pentru populaţie ş.a.m.d. E un aport pozitiv pe balanţa comercială”, afirmă Izvoranu.

miliard de euro ar urma să fie deficitul balanţei comerciale la produse agroalimentare în anul 2018.

Şi importurile au o problemă, spune oficialul Ministerului Agriculturii. „Aşa cum sunt derulate acum, denaturează foarte mult preţul în piaţă. Majoritatea consumatorilor de şrot de soia, de exemplu, care e folosit de toate fermele mari crescătoare de animale, cumpără de la import. Şrotul acesta se importă la o valoare foarte bună, dar cei care îl cumpără îl dau crescătoriilor de şapte-opt ori mai scump. Ceea ce nu e în regulă”, explică Adrian Izvoranu.

De aceea costă laptele mult, susţine acesta. „Pe de altă parte, când îi întrebi, nici ei nu sunt vinovaţi, pentru că importă cantităţi mari, dar nu au reţea de distribuţie, iar atunci de la importatorul care aduce un vapor de 40.000 de tone, în port, şi până la vaca lui Costică, din Timişoara, mai sunt vreo 12 intermediari”, a spus RL Izvoranu.

Apoi, la cumpărătorul final, „fiecare ia cât poate. Un portbagaj de şrot de soia – că aşa se vinde – costă de şapte ori mai mult decât atunci când intră în ţară, la prima mână”.

 

Importuri critice

Acesta, susţine consilierul lui Daea, ar trebui să fie un import critic. „Importurile critice pot face obiectul de activitate al Casei, care constată că este o necesitate naţională”.

Importă direct Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”? „Putem importa, e un produs strategic, pe care, având în vedere reţeaua de distribuţie pe care urmează să ne-o facem, vom putea să distribuim fără să mai avem lanţuri de 7.000 de intermediari. Cu alte cuvinte, se scurtează lanţul alimentar, cum zice directiva europeană”, continuă Izvoranu.

Această reţea de distribuţie nu o să coste bani, pentru a fi constituită, înfiinţată, întreţinută, gestionată? „O să coste nişte bani, care se amortizează rapid”, susţine oficialul guvernamental. A calculat Ministerul Agriculturii cât? „Nu ştiu să vă spun asta acum. Calculăm la ele acum, suntem câţiva inşi şi ne chinuim să ne găsim locurile pe aici”, a declarat RL Adrian Izvoranu.

 

Roşia românească, în vizorul Ministerului Agriculturii

Crema produselor agricole româneşti este absorbită de reţelele de hipermarketuri. Vin ţăranii la Casa de Comerţ „Unirea” cu roşiile? Un cârcotaş ar spune că este frumos proiectul acesta, dar la casa aceasta de comerţ rămân produsele cele mai proaste de pe piaţă.

„De regulă, aceasta spune cine habar nu are şi nu ştie despre ce e vorba în piaţă sau ştie şi nu îi convine”, atrage atenţia Izvoranu. „Supermarketul vinde producţia tuturor satelor de pe o vale într-o zi. Dacă i-o dă, o să-i dea producţia făcută în 15 feluri. Roşii de diferite soiuri, mai coapte, mai necoapte, mai mari, mai mici”, detaliază consilierul.

Aşadar, supermarketul le ia la un preţ foarte mic, pentru că are costuri de procesare în platformele de colectare, ceea ce e valabil la multe produse. Sortare, ambalare, punere în lădiţe, caserole. Tot procesul durează vreo patru zile.

Pe de altă parte, „roşia românească e foarte activă biologic şi are pieliţa subţire. Până la finalul acestei operaţiuni, se strică. E fleşcăită. Pierderile sunt de peste jumătate”, explică Adrian Izvoranu.

„Ce încercăm noi să facem este să scurtăm lanţul. Noi nu intrăm peste reţeaua lor anul acesta”, spune Izvoranu. Ce vrea să facă Ministerul Agriculturii? Depozite la 70 de kilometri de mici cultivatori, care nu sunt în vizorul marilor retaileri, în care să adune produsele şi să facă într-o zi ce face un procesator de hipermarket în patru. Apoi, produsele să fie oferite inclusiv acestor mari reţele de magazine.

Ce se strică totuşi până ajunge pe raft ar urma să fie livrat în HORECA, iar dacă e deja alterat să fie procesat pentru bulion etc. „Randamentul pe produsul primar se apropie de 100%. Nu aruncăm nimic. Am realizat politica PAC, am redus pierderile, avem un produs ieftin, de calitate”, prefigurează Izvoranu.

Pentru ce toate acestea? Pentru că „sunt o mulţime de fermieri mici, cu câteva hectare, care nu au nici o şansă să intre în piaţă, la marile reţele. Nu au bani şi se chinuie să vândă prin pieţe sau stau cu ele în poartă”.

Comentarii

loading...