Randstad HR Trends a aflat că mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că rata fluctuației de personal în companiile lor este mai mare comparativ cu anul precedent. Tradus, aceasta înseamnă că mobilitatea forţei de muncă creşte. 55% dintre cei chestionaţi, din medul de business, găsesc candidatul potrivit pentru o poziție permanentă în maximum trei luni, în timp ce doar 25% dintre respondenți își completează pozițiile permanente deschise în mai puțin de o lună.
Cele mai importante motive pentru schimbarea locului de muncă sunt extrem de pragmatice şi vădesc interesul noii generaţii pentru ce se întâmplă acum şi nimic altceva. Ofertele mai bune canalizează 62,3% dintre opţiuni, apoi urmează mai multe oportunități de avansare în carieră în altă parte (34%) sau dorința de a urma o carieră diferită (31,6%).
Peste 62% dintre reprezentanţii noi generaţii au ca prioritate salariul cât mai mare
Cei chestionați consideră că pachetul salarial competitiv și bonusurile primează, urmate de dezvoltarea carierei personale. Beneficiile pe termen lung, ca planurile de pensii și asigurările de viață, sunt considerate mai puțin importante. Oricum, beneficiile oferite de majoritatea companiilor sunt bonusurile și bonurile de masă. Cursurile și salariul competitiv sunt pe locul al treilea şi al patrulea.
„Patria e unde trăieşti tu bine!”
Bogdan Glăvan, economist, profesor la ASE, susţine că aceasta „se explică dacă gândim la scară istorică. În urmă cu 28 de ani, România era blocată, dar, pe măsură ce venim spre prezent, numărul celor care au circulat a crescut foarte mult. Românii au descoperit că pot trăi mult mai bine afară decât în ţară. Acest concept de patrie a-a redefinit. Patria e unde trăieşti tu bine. Nu e de mirare că lumea a fugit dintr-o ţară fost lagăr comunist”.
Azi, noua generaţie nu pare interesată de planuri de pensie, de economisire. Cum se explică? „A fi interesat de pensie presupune un plan pe termen lung şi, cumva, o sacrificare a prezentului de dragul unei consecvenţe. Aşa ceva a fost subminat. Azi, e posibil să mori în altă parte a lumii, de ce să mai munceşti pentru pensie?”, a spus României libere Glăvan.
Cauza? Şocul transformării. Acesta este foarte mare, ca şi viteza de transformare. Lumea capitalistă însăşi ar crea o problemă din acest punct de vedere. „Pe timpul comunismului, te duceai la Saturn sau la Eforie Nord, îţi luai o Dacie şi cam atât. Nu puteai să-ţi iei o casă, să pleci din ţară. Nu puteai să cheltuieşti banii, că nu aveai pe ce. Aceasta se numeşte practica economisirilor forţate”, spune universitarul.
Factorii instituţionali jucau şi joacă un rol foarte important
Pe de altă parte, „nu putem nici să presupunem că înainte oamenii aveasu alt stil de viaţă din conştiinţă. Şi atunci factorii instituţionali jucau tot un rol foarte important. Astăzi, poţi să faci foarte multe lucruri. În cazul fericit, să îţi asiguri resrse alternative, dar poţi opta să faci şi lucruri prin care să nu acumulezi, ci să ai un consum permanent de energie şi de bani”, explică Bogdan Glăvan.
Bogdan Glăvan, profesor la ASE: „Casa modernă în care trăim noi astăzi pare un fel de navă spaţială din filme de acum 30 de ani. Nu e de mirare că astfel comportamentul omului s-a schimbat.”
România nu prea are şomaj, a subliniat pentru Rl Glăvan. Pe piaţa muncii, nu prea mai sunt persoane care să pună presiune pe piaţa muncii. Cererea este mai mare decât oferta. „Aş compara România cu o ţară care a ieşit dintr-un război. Este o vânătoare foarte mare de oameni. Am ajuns în situaţia aceasta din cauza emigraţiei şi a mediului agresiv, coercitiv din ţară”, spune economistul.
Ce e de făcut?
Singura metodă prin care România ar putea compensa tendinţa de plecare din ţară „ar fi să creezi condiţii mai bune de trai şi în România, în raport cu Germania, un climat foarte deschis pentru iniţiativa privată şi acumulare de capital”, arată Bogdan Glăvan.
Mentalitatea acestei noi generaţii nu seamănă izbitor, în realitate, cu aceea a celei aflate acum în pensie? Şi unii, şi ceilalţi se gândesc doar la acest moment şi nu fac planuri de perspectivă. Azi să ia cât mai mulţi bani.
„Paralela aceasta foarte bună explică o stare de fapt anormală”, spune Glăvan, atrăgând atenţia că „nici generaţia vârstnică, nici cea tânără nu ar trebui să gândească aşa. Cei vârstnici ar trebui să se dedice generaţiilor foarte tinere. Bunicii înainte îngrijeau nepoţii şi economiseau pentru copiii lor. Dacă ieşi la pensie nu înseamnă că îţi pierzi scopul în viaţă, orizontul ţi se îngustează şi devii foarte egoist. La fel şi generaţia tânără”.
Totuşi, de ce aşa? Bogdan Glăvan explică faptul că „se suprapun mai multe planuri. Unul – al contextului instituţional ce modelează comportamentul uman şi la pensionari, şi la tineri. Continuă să crească nejustificat polarizarea socială şi nu vezi nici o cale de a le îndrepta. Marea masă de pensionari are pensia medie de 1000 de lei şi nu mai ai ce să speri. Tot ceea ce faci este să te gândeşti la o creştere de 5% – 10%. Nu te mai poţi gândi la copii”.
Fără busolă
Alt plan ar fi cel al culturii generale. „După Revoluţie, viaţa ni s-a schimbat complet. Lumea şi-a pierdut busola orientării în viaţă. Care este scopul tău în viaţă? Dacă te uiţi în magazinele de mobiă, se observă că nu există biblioteci, ori cele numite astfel mai au din loc în loc şi poziţii libere pentru câteva cărţi. Omul pare dezrădăcinat”, crede universitarul.
Nu numai atât, dar, susţine Glăvan, ”casa modernă în care trăim noi astăzi pare un fel de navă spaţială din filme de acum 30 de ani. Nu e de mirare astfel că comportamentul omului s-a schimbat. Înainte, viaţa se desfăşura pe cordonate foarte simple. Acum 300 de ani, şi mai simple. Creşteai, plimbai oile, te însurai, făceai copii şi cu asta – basta”.
Ce e altfel azi? „Azi, importanţa egoului personal este mult mai mare. Totul s-a schimbat. Un întreg mod de viaţă s-a schimbat. Aşa a apărut această dezorientare. Şi în Occident, dar acolo în timp, aici într-un timp foarte scurt. Numai unii s-au mutat în celălalt univers şi au rămas enclave ce trăiesc în vechile mentalităţi şi în vechea cultură. Cei rămaşi în vechea cultură nu-i înţeleg pe cei pe stil nou”, a explicat României libere Bogdan Glăvan.
