Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Legile justiţiei. Opoziţia a încercat blocarea proiectelor de modificare în Senat

Opoziţia a încercat scoaterea de pe ordinea de zi a Senatului a proiectului de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistraţilor, liderul PMP, Traian Băsescu, propunând chiar scoaterea proiectelor care vizează legile Justiţiei din ordinea de zi a acestei sesiuni.

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 19.12.2017 - 11:35

Senatorul liberal Mario Oprea a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a şedinţei Senatului a primelor două puncte, respectiv modificarea legilor 303 şi 304, invocând o prevedere a Regulamentului Senatului potrivit căreia raportul comisiei de specialitate se difuzează şi se transmite senatorilor cu trei zile lucrătoare înainte de dezbatere. El a precizat că senatorii au primit raportul în cursul zilei de marţi, la ora 10.25.

La rândul său, senatorul PMP Traian Băsescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi în această sesiune a tuturor legilor care vizează justiţia.

”Parte din modificările făcute acestor legi sunt bune. Sunt legi care funcţionează de 13 ani şi s-au putut constata zone în care se impun anumite ajustări. Pe de altă parte, datorită vitezei cu care s-a lucrat, s-au făcut şi erori formidabile. Pe fondul discuţiilor din societate cred că cel mai bine pentru Parlament ar fi să lase perioada de vacanţă ca o perioadă de dezbatere pentru forma la care s-a ajuns pe aceste legi, să se poată transmite mesajul corect, să se poată recepta de la societate îngrijorările şi să scoatem nişte legi pe care şi societatea şi politicienii să le aprobe”, a adăugat Băsescu.

El a precizat că, în cazul în care se menţin pe ordinea de zi Legile Justiţiei, PMP se retrage de la lucrările plenului, lucru care s-a și întâmplat. 

Senatorul USR Vlad Alexandrescu a cerut retrimiterea proiectului la comisie pentru redactarea unui raport suplimentar.

Comisia pentru legile Justiţiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor referitoare la răspunderea magistraţilor, noile amendamente fiind incluse în Raportul transmis plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Noile amendamente adoptate la propunerea PSD şi ALDE conţin următoarele prevederi:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.

Comentarii

loading...