47% dintre respondenții chestionaţi de Ernst & Young, una dintre marile firme globale de consultanţă, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următorul an. 94% dintre oamenii de afaceri chestionați se declară în continuare îngrijorați în ceea ce privește modelul de creștere economică bazat pe consum.
Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România, având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an.
Procentul managerilor optimiști în privința economiei românești a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului (18% anul acesta, faţă de 31% anul trecut), ilustrând un fundal de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale și legislative.
Sentimentul negativ este alimentat şi de caracterul nesustenabil al creșterii economice bazate pe consum și de presiunile inflaționiste. Aceștia sunt doar câțiva dintre factorii ce pot influența mediul de afaceri românesc anul acesta.
Având în vedere estimarea unui ritm de creștere mai puțin puternic al consumului privat anul trecut, fondul accentuat de îngrijorare al respondenților a scăzut totuşi pentru perspectiva anului acesta, comparativ cu 2018 (18%, faţă de 26%).
Scade optimismul
Raportul EY, realizat în parteneriat cu Business Mark, are la bază un sondaj online, la care au răspuns 301 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, în perioada 25 octombrie–10 decembrie anul trecut.
Din perspectiva pieței locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă același nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse și servicii (44%). Când vine vorba de investițiile private în economia locală, nivelul de încredere scade. 36% dintre respondenți acordă un vot negativ.
În ceea ce privește piața de capital, oamenii de afaceri români nu sunt foarte optimiști, doar 15% dintre aceștia afirmând că au încredere în evoluția ei. Aceleași perspective negative planează și asupra stabilității pe termen scurt a piețelor.
Analizând evoluția încrederii liderilor de companii din România asupra economiei locale, la sfârșitul anului 2018, faţă începutul acestuia, se observă totuşi o apreciere a sentimentului pozitiv în privinţa profitabilităţii companiilor (25%, faţă de 20%).
Antreprenorii vor să diminueze costurile şi să mărească productivitatea
Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România, având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an. Achiziția de talente completează topul priorităților, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin.
Firmele mari (după numărul de personal și după cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității. 98% dintre antreprenori indică necesitatea unei strategii de țară orientate spre o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de Vest.
România trebuie să lupte în continuare împotriva corupției şi să continue eforturile de îmbunătățire a reglementărilor și a cadrului fiscal, pentru a încuraja investiții mai mari din partea sectorului privat. Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, pentru a reduce decalajul de infrastructură al țării, reprezintă un factor important în creșterea productivității.
EY: Este nevoie de o strategie fiscală neutră
Economiștii susțin adoptarea de către Guvern a unei strategii fiscale neutre. În caz contrar, stabilitatea macroeconomică a ţării este amenințată.
Tensiunile legislative și economice, atrage atenţia EY, fac din România o țară mai puțin atractivă pentru investiții. Pentru ca strategia de țară să aibă succes, oamenii de afaceri intervievați consideră că cel mai important factor ce trebuie luat în considerare este coerența legislativă și/sau fiscală, deopotrivă cu stabilitatea de care România duce lipsă de mulți ani.
Infrastructura și investițiile sunt aspecte importante, care ar trebui să fie prioritare în strategia de țară.
Incertitudinea fiscală este în topul provocărilor
Cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor pentru managerii și antreprenorii din România, în acest an, țin în continuare de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului, precum incertitudinea fiscală (72%), lipsa stabilității politice (58%) și birocrația (53%).
„România liberă“ a scris în mod repetat despre provocarea incertitudinilor fiscale. „E foarte probabil ca până la sfârşitul anului să se schimbe legislaţia fiscală din nou şi, posibil, în mod semnificativ“, declara Dan Schwartz, managing partner RSM România, pe 18 decembrie anul trecut, pentru RL. Era cu doar trei zile înainte de anunţarea schimbărilor în Codul Fiscal prin OUG 114.
Schwartz avertiza că schimbările fiscale vor continua până în lunile februarie-martie 2019. „În ultimii trei ani, legislaţia fiscală s-a schimbat de cel puţin 30 de ori“, arăta expertul în fiscalitate. Această impredictibilitate duce la imposibilitatea companiilor de a lucra pe bugete anuale. Datele business-ului trebuie recalculate mereu, de câte ori se mai face o nouă modificare fiscală.
„Activitatea de bugetare a devenit foarte dificilă şi costisitoare. Tot ce ţine de planificare necesită şi punerea în practică a planurilor de business, precum şi a modificărilor legislative, generând investiţii semnificative: tehnică de calcul, personal ş.a.m.d.“, a adăugat Dan Schwartz.
Aceste nisipuri mişcătoare din legislaţia fiscală nu au început să se manifeste anul trecut. „România liberă“ a notat şi în anul 2017 cel puţin 20 de modificări fiscale de mare impact, dintre care unele au fost, ce-i drept, pozitive. În 2017 au fost 9 modificări cu derogare la Codul Fiscal.
Previziuni optimiste ce nu se adeveresc
„Costul finanțării, menționat ca obstacol, are legătură, de fapt, mai mult cu variația acestuia: previziunile optimiste de la începutul anului 2018 nu s-au adeverit până la finalul anului“, arată Ioana Mihai, partener asociat pe Asistență în Tranzacții la EY România.
„Costul de finanțare în lei a crescut în anul 2018, ceea ce a dus la o atenție sporită asupra acestui aspect în strategia de afaceri a antreprenorilor. Observăm totuși o apropiere între resursele proprii și împrumuturile bancare, ca pondere, explicată și de faptul că afacerile s-au maturizat și tot mai mulți antreprenori aleg să reinvestească“, spune responsabilul firmei de consultanţă.
„Trebuie să urmărim în viitoarele trimestre dacă într-adevăr va scădea nivelul investițiilor și al angajărilor forței de muncă. Vedem că antreprenorii români sunt mai îngrijorați decât liderii companiilor străine“, spune Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică de la EY România.
De ce? „Este firesc, companiile străine activează pe mai multe piețe, au o reziliență mai mare la eventualele șocuri economice și pot apela la firma-mamă pentru finanțare și susţinere. Stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal sunt foarte importante în perioada următoare“, avertizează Milcev.
