Războiul din Ucraina, cu criza energetică și post-pandemia țin prețurile la cele mai mari niveluri din ultimii 20 de ani, ceea ce înseamnă o putere de cumpărare în scădere și cu datorii tot mai mari. Intervenția statului în aceste vremuri este una care aparent nu este vizibilă, în ciuda măsurilor luate până acum.
Având în vedere gradul de îndatorare tot mai mare la bănci, o criză economică este tot mai aproape. În acest sens, consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie. La începutul acestui an, dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.
Totodată, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 5,25 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
Măsurile luate de BNR înseamnă că vor urma alte noi scumpiri, creditele se vor scumpi și ele și de anul viitor cei cu IRCC trebuie să pună bani deoparte pentru că vor plăti rate mai mari. Acest indice este estimat să treacă de 4% după Revelion.
Analiștii financiari îi sfătuiesc pe români să fie tot mai cumpătați cu banii și să facă economii sau dacă nu să găsească surse suplimentare de venit pentru că scumpirile în următoarele 6 luni vor continua.
Potrivit prognozei actualizate a Băncii Naționale, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.
Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului.
Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului esteîn creștere, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate, mai arată BNR.
Majorările au pornit de la nivel european
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat recent majorarea dobânzii de referinţă cu 0,75%, în cadrul acţiunilor de reducere a inflaţiei şi de stabilizare a economiei zonei euro.
“Consiliul Guvernatorilor a decis majorarea celor trei rate ale dobânzii BCE cu 0,75%. Prin această a treia majorare consecutivă, Consiliul Guvernatorilor a realizat progrese substanţiale în înăsprirea politicii monetare. Consiliul Guvernatorilor a luat decizia de astăzi, care va fi urmată de majorări ulterioare ale dobânzii, pentru a asigura revenirea în timp util a inflaţiei la ţinta de 2% pe termen mediu”, a anunţat Banca Centrală Europeană.
BCE avertizează că “inflaţia se menţine la un nivel mult prea ridicat”, fiind în septembrie de 9,9%.
“În ultimele luni, creşterile de preţuri la energie şi alimente, blocajele din reţelele de aprovizionare şi relansarea cererii post-pandemie au condus la amplificarea presiunilor preţurilor şi la creşterea inflaţiei. Politica monetară a Consiliului Guvernatorilor are scopul de a reduce susţinerea pentru cerere şi a preveni riscul unei tendinţe persistente în aşteptările privind inflaţia”, precizează BCE.
Concluzia este că scumpirile și inflația mare sunt probleme la nivel global, iar românii trebuie să învețe să facă economii și să se mai arunce la credite care nu sunt neapărat necesare, cel puțin pe o perioadă până când se mai stabilizează piața.
