Printre principalele efecte ale războiului ruso-ucrainean au fost creșterea prețurilor la energie și alimente, resimțite la nivel mondial, precum și creșterea prețurilor la apartamentele de vânzare și chirii, resimțite pe plan local.
Scumpiri în lanț la materia primă și materialele de construcție
După criza din sectorul energetic, cauzată de conflictul armat, au urmat și creșteri de prețuri la unele materii prime și materialele de construcții, precum aluminiu și ciment, Rusia ocupând poziția 3 în topul producătorilor de aluminiu și poziția 7 ca producătoare de ciment.
De asemenea, cărămizile, plăcile din ceramică, țevile din fier și oțelul beton sunt doar câteva dintre materialele de construcții pe care România le importă din Ucraina, alături de cantități mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Odată cu începerea războiului, însă, achizițiile se fac tot mai greu.
La acestea se mai adaugă potențialele provocări ale scenariului de escaladare a conflictului militar, dincolo de granițele Ucrainei, dar și posibilele atacuri cibernetice, care ar putea afecta economiile multor țări.
Tranzacțiile imobiliare au crescut cu 50% față de începutul anului
În contextul provocărilor de ordin geopolitic și economic, prețurile la imobiliare au crescut începând din februarie.
În București, orașul cu cele mai multe tranzacții din țară, în luna februarie 2022, au fost vândute 10.918 imobile, cu peste 50% mai multe decât în prima lună a anului. Prețurile la vânzare au înregistrat o ușoară creștere, de 3,62%, până la valoarea de 1.545 euro/mp, în timp ce chiriile au crescut cu 1,64%, ajungând la o valoarea media de 497 euro/lună, pentru un apartament cu două camere.
În cea de-a doua lună a anului, în Cluj au fost încheiate peste 3.000 de tranzacții imobiliare, față de doar 1.935 tranzacții în ianuarie, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 57%.
Pe zona de vânzări, valorile de listare ale proprietăților rezidențiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai mult față de luna precedentă. În timp ce prețurile la închiriere au crescut cu 2,04%, până la nivelul de 350 euro/lună.
” Situația pe piața imobiliară este în evoluție de la o zi la alta, în strânsă legătură cu desfășurarea războiului din Ucraina. Este de așteptat, însă, ca interesul față de imobiliare să crească, deoarece investițiile în active reale, pe lângă cele în aur, reprezintă cele mai sigure plasamente financiare în acest moment”, a explicat Cătălin Priscorniță, CEO și fondator Blitz
Închirierea de apartamente pe termen scurt/mediu, tot mai solicitată
Odată cu afluxul constant de refugiați, închirierea apartamentelor pe termen scurt/mediu, de către persoanele afectate de război a reprezentat o nouă oportunitate și un nou segment de clienți pentru agențiile imobiliare.
În cazul în care se vor decide să rămână în România pe termen mediu și lung, piața muncii va găsi modalități de a-i integra, în regim de muncă remote, ceea ce ar aduce un plus de cerere pe piața imobiliară.
Dezvoltatorii imobiliari rămân în expectativă
În noile condiții de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii rămân în expectativă, principala temere fiind reținerea băncilor de a finanța noile construcții. Și cumpărătorii se gândesc de două ori înainte de a investi în imobiliare, preferând să-și păstreze banii, în cazul în care vor fi nevoiți să părăsească țara.
Mingea în situația dată este la bănci, dacă vor alege să mai finanțeze proiecte în dezvoltare. Specialiștii imobiliari consideră că vor fi afectați atât dezvoltatorii – care nu vor mai construi dacă nu mai există finanțare, dar și cumpărătorii prin oferta mai scăzută și prin creșteri de prețuri.
”Nu luați decizii pripite care să vă pună în pericol economiile și investițiile”, recomandă Cătălin Priscorniță, CEO Blitz. ”Cursul valutar e volatil, piețele financiare sunt volatile, dobânzile bancare nu sunt încă stabile, deci, ca perspectivă investițională, imobiliarele rămân de interes pentru că oferă mai multă siguranță, cu condiția ca conflictul armat să nu depășească granițele României, iar economia să rămână funcțională.”
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
