Piaţa Matache, ora 10:00. În jur de zece persoane stau în faţa primului magazin social din Capitală, Somaro, aşteptând ca vânzătorii să îi lase înăuntru.
Sunt oameni ce nu realizează mai mult de 500 de lei pe lună şi vin de trei ori pe săptămână pentru a-şi face aprovizionarea de aici.
La intrare prezintă legitimaţiile în baza cărora pot face cumpărăturile şi intră, treptat, în timp ce alte persoane formează o nouă coadă.
Pe rafturi stau aranjate produsele cu preţuri simbolice: un kilogram de zahăr costă 1 leu, orezul se poate cumpăra cu 2 lei, făina cu 1 leu, la fel şi mălaiul, litrul de ulei e 2,5 lei, iar hainele se pot achiziţiona cu 7,5 lei bucata.
“Este un ajutor foarte mare dat celor cu venituri mici. Facem economie, luăm ce găsim, zahăr, ulei, îmbrăcăminte. Eu iau pentru o persoană care nu se poate deplasa şi are o pensie de 300 de lei”, ne spune o cumpărătoare.
“Eu vin de trei ori pe săptămână. Îmbrăcăminte nu prea iau, am luat doar un trening. Cumpăr zahăr, făină şi ce îmi mai trebuie. Am o pensie de 230 de lei şi doi copii ce primesc alocaţie de 42 de lei pe lună”, adaugă o alta.
Prescură Doina, directorul general adjunct al Direcţiei Prevenire, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, sector 1, Bucureşti, declară că primele demersuri pentru realizarea unui magazin social în România s-au făcut acum doi ani, la iniţiativa Fundaţiei Katharina Turnauer Privatstiftung în cooperare cu Fundaţia ERSTE şi ataşatul comercial al ambasadei Austriei, Dr. h.c. Barbara-Wiebke Schöfnagel.
Ideea era ca persoanele cu venituri reduse să poată beneficia de alimente şi bunuri de utilitate zilnică la preţuri modice.
Autorităţile din sectorul 1 s-au arătat interesate de proiect şi au pus la dispoziţie spaţiul magazinului, utilităţile, s-au creat patru locuri de muncă şi s-a asigurat şi o maşină care să se ocupe de aprovizionare.
Marfă de 50.000 de lei din partea sponsorilor
Magazinul primeşte marfa din donaţii făcute de companii private, comercianţi sau producători, dar se duc discuţii şi cu hipermaketuri.
Simon Suitner, directorul magazinului Somaro, spune că de la deschidere şi până în prezent magazinul a avut circa 300 de clienţi pe săptămână (în medie 50 pe zi) dintre cei aproximativ 500 de oameni care sunt înscrişi în program.
Cele mai căutate produse sunt conservele şi alimentele de bază precum mălaiul, zahărul, sarea. Ne lipsesc produsele congelate, legume congelate şi carne, însă suntem în discuţii pentru a avea contacte cu furnizori şi pe această gamă. Aprovizionarea depinde de disponibilitatea furnizorilor, uneori se face de 1-2 ori pe săptămână, alteori de 5-6 ori. Până în prezent am primit marfă de circa 50.000 lei noi din partea sponsorilor, mai adaugă directorul magazinului.
Cine poate să cumpere alimente ieftine?
Beneficiarii acestui serviciu social sunt 500 de persoane, aflate în evidenţa DGASPC sector 1, ce au un venit sub 500 de lei pe lună şi se încadrează în cel puţin două dintre situaţiile prevăzute în legea 116 privind marginalizarea socială. Excepţie fac persoanele care au ajutor social, ele având dreptul de a merge la cantina socială, declară Prescură Doina, directorul general adjunct al Direcţiei Prevenire, din cadrul DGASPC sector 1.
Primele 500 de persoane alese de DGASPC în funcţie de veniturile cele mai mici, beneficiază de serviciul social în primele şase luni. După aceea, se reordonează baza de date, iar unii oameni sunt înlocuiţi dacă şi-au modificat situaţia financiară.
Se eliberează nişte legitimaţii nominale şi netransmisibile cu care oamenii se prezintă la Somaro şi pot cumpăra alimente şi îmbrăcăminte în valoare de 10 lei/zi, de trei ori pe săptămână. Cei din magazinul Somaro au acces la baza de date a beneficiarilor serviciului, pusă la dispoziţie de DGASPC.
Dacă într-o familie sunt persoane care nu se pot deplasa, atunci orice alt membru din familie, cu vârsta peste 16 ani poate face cumpăraturi în locul lor dacă prezintă legitimaţia şi cartea de identitate.
De unde a venit ideea?
Modelul Somaro – Social Market România – este împrumutat din Austria, primul fiind deschis la Linz, în 1999. În 2009, s-a deschis primul magazin şi în Germania.
“În România, este un proiect pilot, însă avem în plan extinderea atât în alte sectoare din Bucureşti cât şi în ţară. Încă nu avem nimic definitivat. De acele magazine se vor ocupa asociaţii din respectivele zone în parteneriat cu autorităţile locale.
Cred că modelul acesta de magazin va avea succes în România, însă legislaţia este mult mai complicată decât în Austria”, adaugă Simon Suitner, directorul magazinului Somaro.
Unde se duc banii din vânzări?
“Sunt patru angajaţi (două vânzătoare, un şofer şi un director general). Din banii strânşi din vânzări se plătesc angajaţii şi alte cheltuieli, iar dacă vor mai rămâne îi vom folosi pentru deschiderea de alte magazine”, ne-a mai spus Suitner.
Acesta mai adăugat că nu se plăteşte chirie, spaţiul de circa 100 de m.p aparţinând primăriei.
