18 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăResursele energetice devin tot mai scumpe

Resursele energetice devin tot mai scumpe

Criza gazului a trecut, dar ramane intrebarea pentru cat timp? Rusia a vrut si a reusit sa dea un semnal schimband regulile jocului pentru fostele sale tari-satelit iar dependenta de o singura sursa de aprovizionare cu gaze va continua cu siguranta sa creeze probleme si in viitor Europei.
Dupa incidentul de zilele trecute statele europene vor privi cu mai mare atentie proiecte energetice de anvergura ce vizeaza diversificarea surselor de alimentare cu gaze si petrol. Pentru Romania realizarea acestor proiecte este extrem de importanta, avand in vedere ca ea depinde din ce in ce mai mult de importurile energetice.

Oleoductul Constanta-Trieste

Conducta Constanta-Omisalj va face legatura intre terminalele petroliere din porturile Constanta – Romania si Omisalj-Croatia (la Marea Adriatica), cu posibilitatea conectarii la terminalul Trieste, respectiv la oleoductul TAL (Transalpine Pipeline), care transporta titei catre rafinariile din Germania si Austria. Conducta ar urma sa traverseze Romania, Uniunea Serbia-Muntenegru si Croatia iar pentru Romania este avantajos deoarece utilizeaza in mare masura o infrastructura deja existenta si operationala (terminale petro-liere, sisteme de transport, statii de pompare). Romania va utiliza sistemul de transport actual, urmand a fi construit tronsonul Pi-testi-Pancevo, care sa uneasca sistemele existente. Capacitatea de transport a conductei, a carei constructie ar putea incepe cel mai devreme anul viitor, va fi de apro-ximativ 112 milioane de tone pe an iar proiectul necesita investitii de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Ministrii de resort din cinci state, printre care si Romania, ar putea semna in cursul acestei luni un memorandum de intelegere pentru constructia acesteia, ur-mand ca pe baza acordului sa fie infiintata compania de proiect, care va gasi si finantarea necesara. Deocamdata realizarea oleoduc-tului este departe de a fi confirmata, in carti pentru petrolul caspic mai aflandu-se si alte rute, care insa nu includ si tara noastra.

Alte variante

Traseul Baku-Burga-Alexandroupolis: el este sustinut de Grecia si Bulgaria. Titeiul ar fi transportat cu tancurile petroliere prin Marea Neagra si Marea Caspica pana la terminalul petrolier din portul bulgaresc Burgas.
Traseul Baku-Supsa-Constanta-Trieste: titeiul ar fi transport pana la Constanta iar de aici pompat prin conducte spre Ungaria sau Iugoslavia.
Traseul Baku-Grozni-Novorosiisk-Tripoli: acest traseu este respis de Turcia, care se teme de un accident ecologic de proportii in cazul in care un tanc petrolier ar avea probleme in Stramtoarea Bosfor.
Traseul Baku-Supsa-Ceyhan prezinta avantajul ca este foarte scurt si putin riscant.
Traseul Baku-Tbilisi-Supsa-Odessa ar permite folosirea oleoductelor rusesti deja existente (tra-seul de transport euroasiatic-transcaucazian).

Proiectul Nabucco

El a fost lansat in urma cu patru ani, cand companiile de transport al gazelor Transgaz Romania, Botas Turcia, Bulgargaz Bulgaria, OMV Gas Austria si Mol Ungaria au semnat un acord de cooperare. Viitorul gazoduct ar urma sa lege regiunea Marii Caspice si Orientul Mijlociu (Iran, Irak si Egipt) de Europa Centrala, traversand cinci tari. El va avea darul de a elimina monopolul rusesc in ceea ce priveste importurile iar gazele vor fi furnizate la preturi mai mici. Lungimea conductei este de 2.841 km, din care 457 km vor trece pe teritoriul Romaniei, iar costurile sunt estimate la 4,6 miliarde de euro. Gazoductul va fi proiectat la o capacitate de transport de 30 de miliarde metri cubi anual. Pe langa acest proiect transeuropean, Romania si-a asigurat deja o alta ruta de transport al gazelor prin realizarea conductei de tranzit Arad-Szeged. Aceasta ar putea permite la un moment dat aprovizionarea cu gaze extrase din Marea Nordului, dar ramane de vazut daca pretul la care ele vor ajunge in Romania va fi si competitiv.

Cresterea capacitatilor de inmagazinare a gazelor

Estimarile indica ca la orizontul anului 2010 Romania va ajunge sa consume 22-25 de miliarde metri cubi de gaze naturale, din care jumatate va proveni din import. Din aceasta perspectiva, continuarea programului de crestere a capacitatilor subterane de inmagazinare devine o prioritate pentru a asigura alimentarea populatiei si a agentilor economici in perioada sezonului rece. Pentru aceasta Societatea Nationala a Gazelor Naturale Romgaz si-a propus in urma cu doi ani ca pana in 2010 sa realizeze investitii in valoare de 590 milioane de dolari. Proiectele avute in vedere, dintre care unele au fost deja realizate, vizeaza extinderea capacitatilor de inmagazinare la depozitele de la Bilciuresti, Targu Mures, Ghercesti, Urziceni si Sarmasel, precum si punerea in functiune a unora noi la Roman-Margineni si Nades-Prod.

La Transelectrica, extinderea interconexiunilor externe

Compania de transport al energiei electrice Transelectrica are in derulare un program investitional de peste 600 milioane de euro. El este orientat atat catre moderni-zarea statiilor de transformare, cat si catre extinderea interconexiunilor cu statele vecine.
Ca prioritati pentru Transelectrica figureaza extinderea interconexiunilor cu Ungaria, constru-irea liniei de interconexiune cu Republica Moldova pe ruta Gadalin-Suceava-Balti, ca o axa prin-cipala a interconexiunii estice, alaturi de axa sud-estica formata din liniile electrice Isaccea-Ucraina Sud si Isaccea-Vulcanesti, deja existente, realizarea unei linii noi de interconectare cu Serbia, intre Timisoara si Vrsac. De asemenea, se are in vedere construirea unei centrale hidroelectrice cu acumu-lare la Tarnita, in colaborare cu Hidroelectrica si companiile mghiare MAVIR si MVM.

Cele mai citite

Soluții pentru protecția împotriva exploziilor de praf

În peisajul comercial de astăzi, asigurarea siguranței și securității este vitală, în special în ceea ce privește reducerea riscurilor asociate cu exploziile de praf....

O rețea vietnameză de trafic de migranți, care cerea între 15.000 și 18.000 euro de migrant, a fost destructurată

O operațiune comună la care au participat autoritățile de aplicare a legii din Franța și Regatul Unit, cu sprijinul Europol, a dus la dezmembrarea...

Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete și a eliberat din funcție doi procurori

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 26 aprilie 2024, mai multe decrete. Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2023 pentru modificarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă