Factura acordurilor cu FMI: 290.000 locuri de muncă pierdute în 4 ani

După declinul de 700.000 joburi consemnat în februarie 2011, piaţa muncii şi-a revenit uşor iar în aprilie 2013 mai lipseau la apel 450.000 locuri de muncă faţă de mai 2008. Nici acordurile cu FMI n-au reuşit să stopeze hemoragia iar pierderea locurilor de muncă din luna mai 2009 şi până în prezent ajunge la 290.000. Aproape jumătate dintre acestea vin din industrie.

Vorbim mai jos de locurile de muncă generate de companiile cu minim 4 angajaţi-4,36 milioane în prezent-cele relevante când vine vorba de piaţa muncii (pentru a ajunge la cele 6,1 milioane raportate per total de statistică se adaugă 1 milion de locuri de muncă “pe cont propriu” din agricultura noastră de subzistenţă, liber-profesioniştii, lucrătorii în firmele minuscule, etc). Ne-am focalizat analiza în perioada mai 2009-aprilie 2013, interval în care economia s-a bucurat de existenţa a două ancore de stabillitate-acordurile cu FMI. Acestea n-au stopat însă declinul forţei de muncă început în 2008, minimul fiind atins abia în februarie 2011 (4,1 milioane locuri de muncă erau atunci faţă de 4,8 milioane în luna mai 2008 şi 4,65 milioane în mai 2009). Nu surprinde probabil pe nimeni că cele mai multe locuri de muncă pierdute în ultimii 4 ani vin din industrie-130.000 din numărul total de 290.000 (44%). În învăţământ sunt cu 76.000 joburi mai puţin (26% din numărul total pierdut de economie), din sănătate şi asistenţă socială au plecat 58.000 (20% din total), din comerţ şi reparare de autovehicole 48.000 (16,5%), din administraţie publică, apărare şi asigurări sociale 43.000 (15%), din transport şi depozitare 30.000 (10,3%) iar din construcţii 28.000 (9,6%). Surprizele plăcute vin zona de servicii administrative şi servicii de suport, unde există un plus de 50.000 locuri de muncă, informaţii şi comunicaţii (+12.000), hoteluri şi restaurante (+11.000).

Uitându-ne la variaţiile procentuale, sare în ochi schema umflaţă pentru activităţile administrative şi de suport (externalizări masive?), scăderile de proporţii din administraţie şi sănătate mulţumită programelor de austeritate. Intermedierile financiare au pierdut 12% din forţa de muncă, deloc surprinizător având în vedere dimensiunea bulei creditului dinainte de 2008. Aparent surprinzător, declinul din construcţii este de numai 7%; nu trebuie uitat însă că aici se angaja mult la negru. Întorcându-ne la industrie, raportările defalcate arată un declin consistent pe partea industriei prelucrătoare (scădere de aproape 100.000 locuri muncă), minusul din dreptul industriei extractive fiiind mai anemic (12.000 locuri muncă).

Dinamica locurilor de muncă în principalele domenii de activitate:

 sursa INSSE