De ce preţul combustibilului românesc nu scade în același ritm cu al petrolului

Deşi preţul ţiţeiului a scăzut foarte mult pe bursele internaţionale, în România combustibilul nu s-a ieftinit semnificativ. „La noi scăderea preţului petrolului poate conduce la mărirea câştigurilor companiilor din industria extractivă. Acestea desfăşoară atât activitatea de extragere, cât şi cea de rafinare şi vânzare a produselor petroliere.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 20.01.2016 - 23:56

Deşi preţul ţiţeiului a scăzut foarte mult pe bursele internaţionale, în România combustibilul nu s-a ieftinit semnificativ. „La noi scăderea preţului petrolului poate conduce la mărirea câştigurilor companiilor din industria extractivă. Acestea desfăşoară atât activitatea de extragere, cât şi cea de rafinare şi vânzare a produselor petroliere.

Dacă toate fluxurile financiare sunt în cadrul aceleiaşi companii, marja de profit creşte fiindcă, în România, preţul la pompă a rămas aproape nemodificat, deşi pe plan mondial preţul petrolului a scăzut. De exemplu, în Germania preţul la pompă variază chiar şi zilnic”, a precizat, pentru România Liberă, expertul în energie Ionuţ Purică. Acesta explică motivul pentru care preţul petrolului scade, dar nu şi al benzinei şi motorinei de la noi: „În România mare parte din veniturile la buget provin din accizele petroliere şi atunci statul nu are interesul ca preţul la pompă să scadă. În piaţă există doar câteva societăţi şi nu am văzut nici una care să reducă preţul astfel încât să atragă mai mulţi cumpărători şi să-şi mărească cota de piaţă”.

Efectele economice ale ţiţeiului ieftin ar trebui să se vadă în scădere preţului la pompă a combustibilului, în costul păcurii pentru sistemul energetic şi în preţul gazului natural. „Acestea ar putea să scadă către sfârşitul anului fiindcă deocamdată mai există stocuri de păcură şi gaz. Astfel, s-ar reduce costul transportului şi implicit al produselor care au înglobat în preţ acest cost, dar şi factura la energie ceea ce ar conduce la o mai bună activitate economică şi la scăderea arieratelor. Fiindcă importantă nu este creşterea salariilor, ci a puterii de cumpărare”, arată Purică.

În ultimele zile, cotația petrolului a atins cel mai redus nivel din ultimii 12 ani, coborând sub pragul de 30 de dolari/baril, după ce în luna decembrie Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis să nu își reducă producția deşi piața mondială suferă de pe urma unui exces de ofertă. Pe de altă parte, Agenția Internațională a Energiei (IEA), în ultimul său raport lunar, apreciează că prețul petrolului ar putea continua să scadă în acest an, în condițiile în care temperaturile neobișnuit de ridicate și creșterea ofertei va menține piața petrolului supra-aprovizionată cel puțin până la finele lui 2016.

„În prezent există acordurile cu Iranul, care va creşte producţia de petrol cu 500 de mii de barili/zi. Va creşte astfel cantitatea de ţiţei din piaţă şi, implicit, preţul barilului va scădea. Acest lucru ţine de utilizarea energiei ca element de presiune pe care SUA o exercită asupra Rusiei. Este foarte clar că există un interes de a menţine scăzut preţul petrolului. O să se ajungă la schimbări majore ale infrastructurii, dar şi a relaţiilor comerciale”, spune Purică. Acesta este de părere că este o chestiune de rezistenţă economică fiindcă o bună parte din veniturile Rusiei provin din petrol, adică aproximativ 50% din PIB.

„Dacă Rusia nu va rezista economic, fără bani şi investiţii se va da o luptă asupra modului în care va putea să-şi asigure alimentele din import. Acest lucru va conduce la turbulenţe sociale pentru schimbarea regimului. Însă poate exista şi reversul, adică izbucnirea unui conflict armat între ţări”, susţine Purică. De altfel, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o contracţie a economiei Rusiei de 1% în acest an, în timp ce în octombrie anticipa un declin de 0,6%. De asemenea, FMI a redus estimările de creştere a economiei mondiale în 2016 şi 2017, din cauza declinului preţurilor materiilor prime, a blocajului politic din Brazilia care împinge ţara în recesiune, a prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a aprecierii dolarului, care limitează perspectivele economiei americane.

Astfel, economia globală va avansa cu 3,4% în acest an, sub ritmul de 3,6% anticipat în octombrie.”Anul care vine va fi un an cu provocări mari, iar decidenţii trebuie să se gândească cum să reziste pe termen scurt şi la soluţii de stimulare a creşterii, dar este vorba şi despre perspectivele pe termen lung”, afirmă economistul şef al FMI, Maurice Obstfeld, într-un articol care însoţeşte raportul. 

"Traversăm o perioadă extraordinar de critică. Scăderea foarte mare a preţului petrolului are impact economic şi poate genera turbulenţe sociale.“ - Ionuţ Purică, expert în energie

Citește totul despre:

Comentarii