Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

BNR, pregătită să lupte cu inflația, deși deflația bate la ușă

Reducerea TVA va avea ca efect scăderea ratei inflației pe termen scurt, însă prețurile de consum ar putea să crească de anul viitor. Potrivit viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, Banca Centrală va adopta “o politică de aşteptare şi de ancorare a inflaţiei“.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 05.04.2015 - 21:01

Reducerea TVA va avea ca efect scăderea ratei inflației pe termen scurt, însă prețurile de consum ar putea să crească de anul viitor. Potrivit viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, Banca Centrală va adopta “o politică de aşteptare şi de ancorare a inflaţiei“.

Executivul intenționează să reducă TVA din luna iunie. Prim-ministrul a anunțat că, săptămâna viitoare Guvernul va dispune de toate datele necesare pentru a decide diminuarea cotei standard de TVA, de la 24% la 20%, sau scăderea TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%. “Tăierea TVA va duce la încetinirea imediată a inflaţiei, însă numai pe durata unui an, după care preţurile ar putea să crească din nou. În România, temerile, deşi în curs de disipare, sunt îndreptate mai degrabă pe partea de creştere a inflaţiei decât pe partea de deflaţie. Am prefera să stăm liniştiţi un an decât să acţionăm şi pe urmă să trebuiască să inversăm politica monetară“, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, conform Bloomberg. Potrivit acestuia, Banca Centrală va adopta “o politică de aşteptare şi de ancorare a inflaţiei, concentrându-se pe contracararea unor potenţiale efecte de runda a doua ca urmare a tăierilor de taxe“. Bogdan Olteanu spune că deciziile de politică monetară ale BNR vor fi bazate în viitor mai mult pe proiecţiile pe termen lung privind inflaţia şi mai puţin pe scăderile temporare de preţuri.

Rate mici ale dobânzii-cheie, probabilitate mare de deflație

Reamintim faptul că scăderea inflației a stat la baza deciziei BNR de a reduce dobânda de politică monetară, care a ajuns la un nivel-record: 2%. De altfel, Banca Centrală a apelat la această metodă în repetate rânduri în ultimele luni. Economiștii vedeau în această soluție a BNR o metodă de repornire a creditării și de stimulare a consumului, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Băncile se plâng că au atâta lichiditate, că dispun de prea mulți bani în depozite, iar cererea de creditare este scăzută. Semnalul BNR este de stimulare a consumului și reluare a investițiilor și de descurajare a economisirii. Însă lucrurile merg foarte greu în această direcție deoarece șocul de acum câțiva ani e încă proaspăt, iar oamenii încearcă să se protejeze. Băncile nu mai acordă cu prea multă ușurință credite fiindcă, pe de o parte, normele de creditare s-au schimbat și mulți nu se mai califică, iar pe de altă parte, portofoliile sunt pline cu clienți care nu-și mai pot plăti ratele“, ne-a spus Aurelian Dochia, membru în CA al BRD Finance. Economistul arată că dobânzile pe anumite perioade sunt real negative și că unele bănci din Europa percep taxe ca să depui bani. De exemplu, Germania se împrumută cu dobânzi real negative.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, susține că blocajul în ceea ce privește reluarea creditării este cauzat de situația financiară a companiilor, dar și a persoanelor fizice. Acesta spune că multe companii au o stare financiară destul de precară, iar la nivelul populației situația nu este foarte bună fiindcă gradul de îndatorare este ridicat, iar veniturile nu au crescut suficient.

Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, a explicat, într-un comentariu publicat în Ziarul Financiar că atunci când ratele dobânzii de politică monetară sunt aproape de zero, probabilitatea apariției deflației este cu atât mai ridicată. Iar lupta cu deflația este mult mai complicată decât cea cu inflația. Pe termen scurt, fenomenul are efecte benefice – creșterea puterii de cumpărare. Însă pe termen lung efectele sunt negative. „Deflația reflectă și scăderea producției industriale. Este asociată adeseori cu crizele/panicile bancare, pe fondul creșterii creditelor neperformante… Deflația omoară investițiile“, arată Socol.

De menționat că BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%, şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016.   

Citește totul despre:

Comentarii