Uniunea Europeană începe implementarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), iar primele măsuri vor intra în vigoare din 12 august 2026.
Noile prevederi impun restricții privind utilizarea anumitor substanțe și introduc reguli noi pentru etichetarea ambalajelor.
Printre schimbările importante se numără interzicerea unor compuși precum PFAS (substanțe per- și poli-fluoroalchilice), dar și obligativitatea unor informații suplimentare pe ambalaje.
Etichete noi și coduri QR pentru consumatori
Noile reguli prevăd că fiecare ambalaj va trebui să conțină un element de identificare, precum numărul de lot sau seria produsului, alături de numele și adresa producătorului ori importatorului. Aceste informații vor putea fi tipărite direct pe ambalaj sau accesate printr-un cod QR.
Tot până în 2028, toate produsele comercializate pe piața europeană vor utiliza simboluri standardizate pentru reciclare.
Aceleași pictograme vor apărea și pe recipientele pentru colectarea selectivă, astfel încât consumatorii să identifice mai ușor modul corect de reciclare sau reutilizare a ambalajelor.
Începând din august 2028, utilizarea codurilor QR va deveni obligatorie.
Ambalajele insuficient reciclabile vor dispărea de pe piață
Companiile trebuie să se pregătească și pentru următoarele etape ale regulamentului. Din 2028 vor intra în vigoare clasele obligatorii de reciclabilitate, iar din 2030 nu vor mai putea fi comercializate ambalajele care nu ating un grad minim de 70% reciclabilitate.
„În acest context, întreaga industrie trebuie să înceapă încă de acum evaluarea materiilor prime, verificarea declarațiilor de conformitate ale furnizorilor și actualizarea specificațiilor tehnice și a documentației de produs”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, director general al Rottaprint, potrivit Econimca.net.
Investiții și schimbări pentru producători
Noile cerințe vor afecta întregul lanț de producție, de la alegerea materialelor până la adaptarea utilajelor și a proceselor tehnologice. Producătorii vor trebui să efectueze teste suplimentare, să verifice conformitatea furnizorilor și să dezvolte alternative compatibile cu noile standarde.
Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, pe termen lung aceste investiții pot aduce beneficii importante.
„Pe termen mediu și lung însă, aceste investiții contribuie la optimizarea consumului de resurse, reducerea pierderilor și creșterea competitivității”, explică acesta pentru Economica.net.
Managerul arată că firmele din Europa de Vest au început deja procesul de adaptare, în timp ce în România interesul pentru soluțiile sustenabile este în creștere, sub influența noilor reglementări europene și a cerințelor marilor retaileri.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.