Chiar dacă veniturile românilor pe gospodărie au crescut într-un an cu aproape 1.000 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), românii simt că trăiesc tot rău, din cauza scumpirilor, iar aproape 40% din venituri se duc pe mâncare.
Deși românii au primit în afară de majorări salariale și alte vouchere, fapt ce a dus la o creștere a veniturilor în gospsodărie, aceste creșteri ale bugetului familiei nu au fost suficient de mari să țină pasul cu inflația, astfel că mulți români trăiesc mai rău ca înainte de criza energetică, cea care a declanșat o val al scumpirilor de neoprit.
”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2022, în termeni nominali, 6.668 lei pe gospodărie şi 2.662 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2022, în medie, de 5.816 lei lunar pe gospodărie (2.322 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale”, arată datele INS.
Astfel, veniturile băneşti au fost, în medie, de 6.240 lei lunar pe gospodărie (2.491 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 428 lei lunar pe gospodărie (171 lei pe persoană). Potrivit calculelor, INS salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,6%), veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,9%), veniturile din agricultură (2,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,6%).
INS face precizarea că există o diferență între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.
Cheltuielile totale:
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 1,2%).
Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2022, în medie, 33,3% din consumul gospodăriilor.
Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2022, în termeni nominali, 6668 lei pe gospodărie şi 2662 lei pe persoană. În aceeași perioadă a anului trecut, suma era de 5704 lei, cu aproape 1000 de lei mai mică (964 lei). Vorbim, așadar, de o creștere de 16,9% în interval de un an.
Menționăm că rata anuală a inflației ajunsese în noiembrie la 16,8%, conform celor mai recente date, crescând într-un ritm similar cu cel al veniturilor gospodăriilor.
Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2022, în medie, de 5816 lei lunar pe gospodărie. În același trimestru al anului precedent, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie de 4939 lei lunar pe gospodărie. De la un an la altul s-a înregistrat, așadar, o creștere de 877 de lei (17,75%).
Chiar dacă anul acesta salariile au fost majorate cu 10% pentru aproximativ 2,3 milioane de români, trebuie să readucem aminte că rata inflației se apropie de 17%, iar acest lucru nu ajută prea mult românii.
Salariul minim net a ajuns la 1898 lei, iar aproximativ 1,5 milioane de români sunt plătiți cu salariu minim, adică un sfert din piața munci. De cealalată parte, unu din şase angajaţi din România – adică 17% din totalul celor 5,5 milioane de salariaţi care plătesc taxe şi contribuţii la stat – are un salariu net mai mare de 1.000 de euro pe lună. În urmă cu cinci ani, ponderea salariaţilor cu salarii de peste 1.000 de euro net era de doar 8% din totalul salariaţilor la nivel naţional.
Chiar și în aceste condiții, România este codașa UE cu un salariu anual de 13.000 de euro, în timp ce media UE este de 33.500 de euro.
