13.9 C
București
vineri, 17 mai 2024
AcasăEconomieEconomie internăRectificarea bugetară, aprobată. Ce spune Consiliul Fiscal despre noile decizii

Rectificarea bugetară, aprobată. Ce spune Consiliul Fiscal despre noile decizii

Guvernul a aprobat, joi, cea de-a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, stabilind că veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.

Ce spune Consiliul Fiscal despre această rectificare?

Cea de a doua rectificare bugetară se bazează pe o prognoză de PIB nominal încă și mai ridicată față de valoarea avută în vedere în luna august a.c. (+1,7%, respectiv 23,7 mld. lei), ceea ce ar fi de natură să conducă la venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate.

În proiectul celei de a doua rectificări acestea sunt însă reduse cu circa 2,4 mld. de lei, ceea ce este de natură să valideze proiecția Consiliul Fiscal (CF) din opinia asupra primei rectificări bugetare cu privire la probabilamaterializare a unui gol de venituri față de țintele asumate la acel moment. De asemenea, în contextul majorării proiecției de PIB nominal, precum și a execuției bugetare la zi, în acest moment al analizei, CF își diminuează proiecția cu privire la golul anticipat de venituri fiscale (inclusiv din contribuții de asigurări) în raport cu noile ținte propuse la circa 3 mld. de lei.

Mai precis, agregatele de venituri asupra cărora CF are rezerve din perspectiva atingerii țintelor propuse sunt reprezentate de TVA, contribuții de asigurări, impozit pe profit și accize.

Sunt de notat în ceea ce privește noile ținte de venituri bugetare,supraperformanța semnificativă a veniturilor nefiscale, dar și nerealizarea unor proiecte finanțate prin PNRR prevăzute pentru anul 2022.

Pe categorii de cheltuieli bugetare, suplimentări mai importante se regăsesc la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (+4,5 mld. lei), asistență socială (+1,6 mld. lei), bunuri și servicii (+1 mld lei), cheltuieli de capital (+0,5 mld. lei), în timp ce diminuări însemnate ale alocărilor au loc la nivelul proiectelor cu finanțare din PNRR, incluzând și componenta de împrumut (-7,6 mld. lei).

În urma analizei cheltuielilor bugetare propuse prin proiectul primei rectificări bugetare, CF aprecia drept probabilă depășirea alocărilor bugetare cu circa 6 mld. de lei (reprezentând circa 0,45% din PIB), nivelurile propuse fiind apreciate drept insuficiente în cazul cheltuielilor cu bunuri și servicii și a celor de asistență socială.

Cea de a doua rectificare bugetară confirmă aprecierile CF cu privire la insuficiența alocărilor pentru cele două categorii menționate mai sus, cu mențiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 mld. de lei. CF își menține evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare încă și mai ridicate la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile și a celor de asistență socială. La acest moment al analizei, CF consideră acest necesar la circa 3 mld. de lei comparativ cu nivelurile propuse prin proiectul celei de a doua rectificări bugetare.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, CF subliniază că execuția bugetară la 9 luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital (ecart față de ținta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 mld. lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an), precum și a proiectelor finanțate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart față de țintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 mld. lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiții, chiar și presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale a.c., este posibil și chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar.

Trebuie notat și faptul că la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, în mod tradițional, în ultimele 2 luni ale anului media lunară a sumelor cheltuite este mai ridicată comparativ cu media înregistrată în primele 10 luni ale anului.

Elementele descrise mai sus au contribuit semnificativ la înregistrarea unui deficit bugetar cash de 3,04% din PIB la nivelul lunii septembrie 2022, în condițiile unui nivel propus la acel moment.

O sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash și, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010 este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 și OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 – august 2022). Costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 mld. lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 mld lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 mld. lei, au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228).În absența unor informații suficiente care să tranșeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăsește în construcția bugetară curentă. Totuși, CF consideră că balanța riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente.

În concluzie, CF salută intenția Guvernului de a ținti un deficit bugetar mai redus pentru acest an.

La acest moment al analizei, considerând valorile agregatelor bugetare propuse prin proiectul celei de a doua rectificări bugetare, CF apreciază drept probabile înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) de circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum și materializarea unei depășiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile și a celor de asistență socială cu circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).

Cu toate acestea, încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale (cheltuieli de capital și proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar. De asemenea, persistă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie.

Cristina
Cristina
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Tânăra antrenată de maestra emerită a sportului, Mirela Pașca, înscrisă în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

Antonia Dragomir, o tânără gimnastă de doar 11 ani, a devenit un nume cunoscut în lumea gimnasticii românești și internaționale, datorită talentului său remarcabil...

Marcel Ciolacu, ferm convins că România va avea până la sfârșitul anului o inflație de sub 5%

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că trendul inflaţiei este unul descendent, iar pe finalul acestui an va coborî sub cinci la sută. Acesta a...

Iohannis o poate acuza pe Andra că i-a furat opera “Pas cu pas”

Ilustrație: Laurențiu Mușoiu Dacă își tot vede năruit visul de a ajunge secretar general al Alianței Atlanticului de Nord (NATO), iar cu meditațiile nu...
Ultima oră
Pe aceeași temă