Casele de marcat electronice ar trebui să transmită Fiscului tranzacţiile pe luna august până joi, 20 septembrie..

Casele de marcat electronice sunt acum ceva mai online decât astă-vară, dar nu destul

Casele de marcat electronice ar trebui să transmită Fiscului tranzacţiile pe luna august până joi, 20 septembrie. Dar problemele informatice ale ANAF ar putea fi mai mari decât îşi doresc subordonaţii lui Ionuţ Mişa.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 18.09.2018 - 12:09

„România liberă“ a scris încă din luna iunie despre chestiunea noilor case de marcat electronice. Problema aceasta este mai complexă şi mai complicată decât pare la prima vedere şi are legătură directă cu informatizarea Fiscului – o temă de lucru şi o restanţă a oricărui guvern.

Sistemul ar trebui să ajungă la următoarele performanţe: de oriunde din ţară, atunci când are loc o tranzacţie, mare sau mică, aceasta este trimisă de casa de marcat electronică a operatorului economic respectiv la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care o înregistrează în listingul tranzacţiilor respectivului actor economic, codificat pe CUI-ul acestuia.

Să ne imaginăm acum ce se întâmplă zilnic în România. Nu este vorba despre ghereta de la colţ, la care, până recent, vânzătorul îşi trecea fiecare articol vândut, cu pixul, într-un caiet.

În fiecare dintre punctele de vânzare din ţară ale marilor retaileri, o dată la câteva secunde, are loc o tranzacţie. Numai liderul pieţei marilor retaileri avea în anul 2016 112 hipermarketuri, iar liderul comerţului citadin de proximitate are alte 500 de magazine, în întreaga ţară.

 

Amânări succesive şi clemenţă

Adrian Benţa, consultant fiscal, spune că, „pentru 1 iulie, Fiscul a stabilit obligaţia agenţilor mari şi mijlocii să aibă casele de marcat achiziţionate şi online, iar pentru cei mici de la 1 septembrie a.c.“.

„Ulterior“, a explicat „României libere“ Benţa, „o ordonanţă de urgenţă guvernamentală a amânat amenzile pentru neachiziţionarea şi punerea online a caselor de marcat pentru 1 septembrie, la marii contribuabili şi la cei mijlocii, şi până la 1 noiembrie, pentru cei mici“.

Apoi, pe 7 septembrie, Guvernul a dat o hotărâre de guvern, care „a introdus o nouă clemenţă, referitoare la nedotarea cu case de marcat la termen în regulamentul de prevenţie“, a detaliat expertul.

Astfel, dacă nu ai achiziţionat o casă de marcat electronică, ai un termen de maximum 90 de zile pentru rezolvarea neconformării la exigenţele legale. După decurgerea acestui termen de 90 de zile, agenţii au un alt termen, de maximum 10 zile, în care Fiscul verifică conformarea. Apoi, urmează amenda.

 

Actorii economici au oricum obligaţia să folosească casele de marcat

„Aceasta nu înseamnă că nu ai obligaţia să foloseşti casa de marcat începând de acum. Cine nu a achiziţionat-o încă foloseşte casele de marcat clasice“, atrage atenţia Adrian Benţa. Totuşi, în ce stadiu este sistemul informatic al ANAF?

Problemele de conformare ale acestuia la standardele informatice vest-europene sunt vechi şi bine cunoscute. „De câteva zile“, a spus RL Benţa, „sistemul ANAF este capabil să preia automat fişierele. Operatorul economic extrage datele din luna anterioară şi le transmite apoi online, printr-un formular, numit A 4200“.

 

Face faţă Fiscul?

„România liberă“ a aflat anterior care este situaţia la Centrul Naţional de Informatică (CNI) de la Ministerul Finanţelor Publice, unde se colectează toate datele acestea.

Un expert IT-ist care a văzut la faţa locului cum stau lucrurile a declarat RL că „la etajul 4 (n.n. – la CNI) sunt serverele, într-o cameră plină de praf. Sunt fire trase peste tot, claie peste grămadă. Se cumpără servere Oracle, se supradimensionează. Se foloseşte tehnologie actuală, dar managementul e ca în anii ’90, nu există să folosească share configured… Proiectele sunt făcute de nişte oameni care se numesc manageri, dar de fapt sunt incompetenţi“.

La momentul la care am dezvăluit despre această stare de fapt, agenţii economici fuseseră rugaţi să stocheze în casele de marcat datele tranzacţiilor şi să le raporteze mai târziu Fiscului, probabil pentru că responsabilii acestuia ştiau că nu fac faţă informatic.

„România liberă“ a întrebat ANAF la ce arhitectură de sistem se gândeşte. Centralizată? Descentralizată la nivel judeţean, adică pe 42 de baterii judeţene de servere şi altele şase de sector, în Capitală? Răspunsul ANAF: centralizat, în Bucureşti, pentru toată ţara.

Se pune problema deocamdată fie şi dacă Fiscul poate face faţă astfel nu la raportarea în timp real a fiecărei tranzacţii, ci le sesiunea de raportări lunară care este cerută acum de ANAF agenţilor economici.

 

Mai sunt câteva zile

„La un moment dat, când vor crăpa serverele ANAF de tot, chiar dă cineva atenţie problemei“, spune Benţa.

În acest moment, Fiscul a cerut operatorilor economici, în general, ca până pe 20 ale lunii următoare să raporteze luna curentă. Aceasta înseamnă că până joi, 20 septembrie, adică în două zile, toţi agenţii economici, din toată ţara, au obligaţia să trimită raportările pe luna august.

„Astăzi am avut pe acest subiect două discuţii“, a spus RL consultantul fiscal Adrian Benţa, adăugând: „Sistemul ANAF are o căsuţă predefinită care raportează doar luna septembrie, în loc de luna august, aşa cum trebuia. Raportarea era pentru august şi va trebui modificată“.

„La un moment dat, când vor crăpa serverele ANAF de tot, chiar dă cineva atenţie problemei.“

ADRIAN BENŢA, CONSULTANT FISCAL

Sistemul implementat de Fisc este următorul: casa de marcat emite un fişier de raportare, care este trimis Fiscului, unde rezultă o declaraţie a actorului economic respectiv. Transmiterea se face pe www.e-guvernare.ro şi, mai departe, la ANAF.

Totuşi, există posibilitatea, pentru că mai sunt numai două zile, ca un număr mare de actori economici să nu raporteze la timp. Există şi posibilitatea ca ANAF să amâne succesiv data-limită până pe 25 ale lunii, eventual până pe 30?

„Dacă va avea loc o amânare pentru data-limită de 25 ale lunii, încărcarea serverelor, dacă nu au servere dedicate, va fi şi mai mare, pentru că se suprapune cu raportările lunare ale firmelor, cele fiscale, cele de TVA şi cele privind salariile“, atrage atenţia Benţa.

Comentarii