Antreprenorii români se pregătesc pentru un nou val de ajustări financiare, după creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, decisă de Guvernul Bolojan în primul pachet fiscal
Un sondaj realizat de Confederația Patronală IMM România arată că, în fața presiunii fiscale, mediul de afaceri a conturat trei reacții dominante: retragerea anticipată a dividendelor, amânarea distribuirii profiturilor și, pentru aproape o treime dintre respondenți, luarea în calcul a relocării afacerii într-un alt stat din Uniunea Europeană, scrie startupcafe.ro.
Conform chestionarului, la care au răspuns peste 2.000 de antreprenori, 45,4% spun că își vor ridica toate dividendele neacordate până la sfârșitul anului 2025, 41,5% intenționează să amâne retragerea după 1 ianuarie 2026, iar 29,7% analizează posibilitatea mutării firmei în străinătate.
Noua cotă de 16% va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, în baza Legii 141/2025, care a consfințit pachetul fiscal, asumat de premierul Ilie Bolojan. Măsurile, ce includ și majorarea TVA și accizelor, au fost justificate prin nevoia de consolidare bugetară, dar mediul antreprenorial avertizează că efectul imediat este scăderea competitivității și descurajarea investițiilor.
Pe lângă majorarea impozitului pe dividende, mediul de afaceri resimte și efectele primului pachet fiscal intrat în vigoare la 1 august 2025, care a crescut cota generală de TVA la 21% și a modificat regimul fiscal pentru numeroase sectoare. Potrivit sondajului IMM România, derulat în perioada 10–20 octombrie 2025, peste 55% dintre antreprenori au raportat o scădere a încasărilor, iar 53,3% spun că vânzările de produse și servicii s-au redus.
Mai mult, 29,7% au declarat că datoriile către terți au crescut, iar 26,6% au fost nevoiți să reducă personalul. Aproape 80% dintre respondenți afirmă că impactul noilor cote de TVA asupra activității este mare sau foarte mare.
Efectele în lanț sunt vizibile și în alte domenii: creșterea accizelor la combustibili a dus la majorarea costurilor și scăderea competitivității pentru 49,3% dintre firme, în timp ce 57,6% acuză o creștere a cheltuielilor operaționale, după eliminarea plafonării prețurilor la energie. Inflația rămâne un alt obstacol: 69% dintre antreprenori spun că cererea pentru produse și servicii a scăzut, iar 53,3% afirmă că nu pot transfera integral costurile în prețurile finale.
În aceste condiții, 39,3% dintre companii au decis să amâne investițiile planificate pentru 2025. Totodată, aproape 4 din 10 antreprenori se declară împotriva plafonării prețurilor la alimente, considerând că aceasta descurajează producția și distorsionează piața.
La întrebarea privind principalele soluții pentru reducerea deficitului bugetar, majoritatea covârșitoare a respondenților indică măsuri de eficientizare administrativă: 82,5% cer reorganizarea aparatului public, 80,8% – eliminarea pensiilor speciale, iar 64,2% – comasarea instituțiilor deconcentrate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
