Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Creşterea salariilor bugetarilor iscă în continuare controverse publice.

Adrian Vasilescu: BNR susține creșterile de salarii

Creşterea salariilor bugetarilor iscă în continuare controverse publice. „România liberă“ a purtat pe această temă o discuţie cu Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 26.11.2018 - 09:15

RL: Ce înseamnă pentru noi să ne apropiem de ERM II (n.r.: antecamera Zonei Euro)?
Adrian Vasilescu: Noi, cei ce trebuie să intrăm în Zona Euro, trebuie să fim altfel decât noi, cei de acum. Educaţia poate să mişte ţara şi chiar o mişcă dacă este bine făcută. Educaţia ce vinde fantezii, dogme, speranţe deşarte e ineficientă.

Nici nu prinde, nici nu e crezută, nici nu are rost. Pierzi bani şi efort şi oameni care să fie angrenaţi în aşa ceva. Prima condiţie pentru Zona Euro nu e trecută în nici un tratat internaţional, în nici un regulament.

Care e aceasta?
Schimbarea comportamentului. Să înţelegi necesitatea şi, înţelegând-o, un proces de educaţie care să deschidă minţile spre aceasta. Un singur exemplu. În Zona Euro de pildă nu există nici o soluţie ca să desparţi salariile de productivitate. Când productivitatea pierde ritmul în competiţia cu salariile, acestea scad inevitabil.

Pentru a păstra competitivitatea.
În 2010, la noi au fost scăzute salariile. În sistemul UE, BNR e privită aşa cum este în realitate. Nu e instituţie bugetară, nu primeşte nici măcar un singur leu, dolar sau euro de la buget, în schimb varsă la bugetul statului 80% din profitul ei într-o ţară în care impozitul pe profit este foarte jos.

BNR plăteşte impozite la toate salariile. După măririle de salarii de la bugetari, nu mai sunt diferenţe semnificative între ministere şi Banca Centrală. UE ţine seamă de această realitate şi cere ca BNR să fie privită aşa cum e în realitate.

Nu este instituţie bugetară, nu primeşte de la buget nimic, dă bugetului o grămadă de bani şi atunci comportamentul statului faţă de ea trebuie să fie cum este ea în realitate. În 2010, când s-a decis ca salariile bugetarilor să fie scăzute cu 25%, s-a tăiat un sfert din salariu.

În decizia iniţială, a fost cuprinsă şi BNR. Uniunea Europeană, prin Banca Centrală Europeană, în primul rând, şi prin Comisia Europeană, a spus: „Aşa ceva nu se poate! Dacă reduceţi salariile cu 25% în BNR, înseamnă că aţi încălcat Legea Română, care spune că banca centrală nu poate finanţa bugetul. Înseamnă că finanţaţi bugetul cu 25% din salariile celor 2.000 de oameni de la Banca Centrală, pe care le-aţi dat la buget. Înseamnă că trebuie să vă penalizăm cu nu-ştiu-cât peste ce-aţi luat la buget“.

Ce a decis Guvernul?
Să respecte cerinţa UE. Să respecte realitatea. Să anuleze această măsură pentru BNR.

Care a fost decizia Băncii Centrale?
Din solidaritate cu ţara, BNR nu a renunţat la tăierea de salarii. În vara lui 2010, 25% din salarii au fost, lună de lună, luate de la salariaţii Băncii Naţionale.

Ce aţi făcut cu aceşti bani, pentru că, dacă îi dădeaţi la bugetul statului...
... ţara ar fi fost impozitată de 10 ori mai mult. Consiliul de Administraţie, în acord cu personalul Băncii Naţionale, a decis ca sumele să fie trecute în rezerva BNR. Din aceasta se acoperă eventualele pierderi, când apar. Legea spune că, atunci când apar pierderi, în loc de profit, se acoperă din rezerva BNR.

Care a fost reacţia mediului public?
Politicieni care n-au înţeles nimic din ce s-a-ntâmplat: că BNR a continuat să opereze reducerea cu 25%, la toţi salariaţii, de la guvernator, la cel de la poartă. E o chestiune scrisă, o decizie. Banii aceştia sunt undeva, în rezerva BNR. „Voi, de la Banca Naţională, care v-aţi sustras de la reducerea de salarii, veniţi acum şi o susţineţi!“, că trebuia să fie în acord cu productivitatea, au spus unii.

Măsura de reducere cu 25% a salariilor a fost pentru echilibrarea situaţiei economice a României. În momentul de faţă, puterea politică din România a recurs la creşteri importante de salarii pentru funcţionari, bugetari şi aud tot felul de înţepături, că BNR nu ar fi de acord cu această creştere de salarii.

Aşa este?
Vă spun direct: e o minciună. BNR susţine creşterile de salarii.

De ce?
Pentru că fără acestea ne blocăm singuri drumul spre Zona Euro. Nu numai că ne pleacă medicii, ne pleacă speciaiştii din toate domeniile. Am ajuns în România la o criză de forţă de muncă şi, în special, la criză de specialişti.

Această creştere de salarii se face fără sustenabilitate, susţin experţii. De unde iei bani?
BNR crede că e bine că s-a recurs la măriri de salarii, pentru că ajungeam într-un dezechilibru foarte mare. Deja sutem. Avem o creştere economică rapidă, mulţi spun cea mai mare din UE. E fals. Irlanda, de pildă, se mişcă mai repede. În acelaşi timp, avem probleme cu sustenabilitatea.

Legea economică, mai tare ca orice lege a Guvernului şi a UE şi din lumea asta, spune că trebuie să existe o corelare perfectă salarii - productivitatea muncii. Acum, a fost făcută o creştere sub nivelul de productivitate. Ce facem? Renunţăm la acest echilibru, la această legitate economică a echilibrului salarii – productivitatea muncii?

Care este răspunsul?
Legitatea economică nu poate fi încălcată. În timpul războiului, un general a fost desemnat de Antonescu să se ocupe de inflaţie. Vorbind cu specialiştii, a zis: „Ce facem? Cum oprim preţurile să mai crească? Pune un blocaj. Peste atât nu mai cresc!“. Asta se numeşte mercurial. Specialiştii au spus: „Da, dar încălcăm legea cererii şi ofertei, care e legitate economică“. Generalul a zis: „Să fie abrogată!“. A intrat în folclorul umoristic al gafelor guvernamentale. Legea asta nu poate fi abrogată.

Atunci ce e de făcut?
Acum trebuie să duduie toate motoarele ca să urcăm productivitatea la nivelul creşterii salariului. Acesta e obiectivul României.

Cum?
Este problema Guvernului, problema firmelor, e problema societăţii româneşti. Societatea trebuie să se mobilizeze pentru a rezolva această problemă. Toţi cei care au primit salarii mari trebuie să înţeleagă că nu pot fi menţinute dacă nu se aduce la nivelul lor productivitatea. Şi, mai ales, nu ne asigură drumul spre Zona Euro. Acesta e obiectivul numărul unu în drumul spre Zona Euro. Restul sunt poveşti.

Cum faci când nu există criterii de performanţă?
Sunt multe de făcut, în primul rând, educaţia. Poate să mişte ţara şi chiar o mişcă. Dar să o faci cum trebuie.

Principala problemă în companiile de stat este că nu se aplică legile guvernanţei corporatiste.
Acesta e drobul de sare. Babele stau în jurul cuptorului şi se plâng că o să cadă drobul de sare. Au specialişti. Politica trebuie schimbată, îndreptată acolo unde ţara trebuie să aibă câştiguri de durată, nu temporare.

Dar ce faci la Hidroelectrica, la CEO, la CEH, la Tarom?
De ce au specialişti? Să-i pună la treabă, să gândească, să socotească, să facă proiecte, să meargă înainte.

Comentarii

loading...