Pentru cărţile sale el a primit mai multe premii, printre care Goncourt şi Grand prix du roman al Academiei Franceze.
Născut pe 3 mai 1914, la Limoges, într-o familie de meşteşugari ai porţelanului, Georges-Emmanuel Clancier a fost director de programe la RTF şi ORTF, o profesie pe care a desfăşurat-o în paralel cu activitatea sa literară.
Cartea sa cea mai cunoscută este ”Pain Noir”, publicată în 1956 şi primul volum al unei saga romantice ce prezintă povestea unei familii modeste între anii 1870 şi sfârşitul Primului Război Mondial. Este vorba de un ciclu romanesc de inspiraţie biografică, prezentând povestea familiei sale pe linie maternă şi care a fost ecranizat pentru televiziune, în anii 1970, de Serge Moati şi Françoise Verny.
În 2016, la vârsta de 102 ani, el a publicat “Le temps d’apprendre a vivre”, al patrulea volum al memoriilor sale din perioada 1935 – 1947.
Volumul prezintă anii din timpul Ocupaţiei şi Regimului de la Vichy, când a participat la realizarea revistei Fontaine, prin intermediul căreia au fost publicaţi autori interzişi ca Paul Eluard, Aragon, Jean Cassou, Claude Roy, Pierre Emmanuel.
Scriitorul a trăit timp de trei sferturi de secol împreună cu soţia sa, Anne Clancier, o cunoscută expertă în psihologie, care a murit în 2014, la 101 ani, notează ziarul Le Monde.
