Scopul acestor politici publice este de a dezvolta conceptul de autentic și de a contribui la creșterea importanței meșteșugurilor și tradițiilor în obiceiurile de cumpărare ale românilor și ale turiștilor.
Una dintre temele abordate a fost cea a managementului siturilor UNESCO și a necesității creării unui cadru legal care să permită monitorizarea acestor obiective și asigurarea unei dezvoltări responsabile a zonelor limitrofe. În acest sens, Ministerul Culturii are în elaborare Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului-cadru și a componenței comitetelor de organizare UNESCO.
O altă temă importantă a fost cea a rutelor culturale și potențialul turistic pe care acestea îl oferă la nivel local. Un exemplu bun în acest sens este ruta bisericilor de lemn din Bucovina, care a fost deja recunoscută de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și este doar una din multele rute pe care județul Suceava le poate dezvolta.
Bogdan Gheorghiu: „Grupul de lucru format din echipa Ministerului Culturii și din echipa Consiliului Județean Suceava face parte din dezvoltarea unui program pilot care să genereze noi perspective asupra elaborării politicilor publice, mai ales că ultima politică publică elaborată are mai bine de 10 ani. Îmi doresc, atât în calitate de sucevean, cât și de ministru al culturii să pot promova concepte puternice, solide care pot fi scalabile, așa cum este brandul Bucovina, ca motoare de creștere economică și socială. Cuvântul cheie trebuie să fie parteneriate și aici vreau să mulțumesc echipei Consiliului Județean și dlui președinte Flutur pentru sprijinul și prioritizarea segmentului cultural în Suceava.”
Gheorghe Flutur: „Ministerul Culturii a fost prea mult timp rupt de necesitățile și de oportunitățile comunităților locale. Politicile publice nu se fac în birou, ci doar prin dialog și înțelegerea nevoilor specifice și reale ale comunităților locale. De la rapsozi, la biserica de la Putna, Suceava își valorifică patrimoniul. Bucovina a devenit, în timp, mai mult decât un spațiu geografic, ci un simțământ și un exemplu de bună practică pentru conservarea autenticului. Îmi doresc ca efortul nostru să nu fie doar de la nivel local. Personal, vreau să felicit echipa Ministerului Culturii pentru această abordare nouă, pe care aș vrea să o adopte toate autoritățile centrale.”
Echipa Ministerului Culturii a fost formată din dna dr. Irina Iamandescu, director adjunct Institutul Național al Patrimoniului, dl. Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului, dl. Ioan Matei, director Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană și dl. Emilian Gamureac, director Direcția Patrimoniu Cultural. Aceștia au purtat discuții aplicate cu echipa Consiliului Județean Suceava formată din dl. Tudor-George Andriu, arhitect-șef al județului Suceava, dl. Sorin Filip, manager Centrul Cultural „Bucovina”, dl. Emil Ursu, manager Muzeul Național Bucovina, dl. Niculai Barbă, vicepreședinte Consiliul Județean Suceava și dna. Irina Vasilciuc, administrator public.
