» Noul trend pentru trusturile de presa din intreaga lume este crearea redactiilor convergente care sa ofere un viitor sigur ziarelor pe hartie. In "redactiile convergente" sau "integrate", departamentele print si online lucreaza impreuna.
» Jonathan Halls este cel mai cunoscut trainer in tehnici multimedia si a coordonat tranzitia unor ziare mari de la print la online: Daily Telgraph – Anglia, De Volkskrant – Olanda etc. Recent Johnathan Halls a sustinut un training si la Bucuresti.
» Exista vreo diferenta intre a scrie pentru print si a scrie pentru web?
Inainte sa vorbim despre "scrisul pentru web", trebuie sa ne gandim cum citesc oamenii pe internet. Studiile arata foarte clar ca oamenii nu citesc textele de pe net in acelasi mod in care citesc presa traditionala – ziare, reviste sau carti. Oamenii sunt interesati de scanarea textului in detrimentul citirii fiecarui cuvant, iar experienta este diferita. Exista numeroase studii despre cate cuvinte citesc pe o pagina web si, in general, se claseaza intre 100 si 200 de cuvinte. Astfel, cand reporterul ziarelor traditionale scrie un articol de 400 de cuvinte, se poate astepta ca navigatorul sa citeasca mai putin de jumatate din el. Deci trebuie sa utilizam tehnici diferite care fac informatia mai rapida si mai usor de citit, fara a compromite integritatea mesajului.
"Consumatorii se indreapta din ce in ce mai mult dinspre media traditionale catre cele online"
» De ce este necesara si utila integrarea printului si a jurnalismului online?
Fiecare publicatie este diferita si trebuie luate in calcul diferite niveluri de integrare. Exista mai multe perspective de integrare. Ele includ: firma, consumatorul si perspectivele editoriale.
Firmele observa migratia online a publicitarilor. Aud in fiecare saptamana despre publicitari ce ignora mediile traditionale ca televiziunea sau ziarele si-si petrec tot timpul online.
Chiar astazi un reporter de la un ziar mi-a spus despre un mare brand national care a decis sa nu cheltuiasca nimic pe print, ci totul pentru online. Ce face spatiul publicitatii atat de interesant este ca, pe viitor, sunt preconizate niste modalitati de castig foarte interesante pentru "new media". Una dintre cele mai importante cred ca va fi personalizarea si targetarea specifica reclamelor pentru consumatorii de pe net. Consumatorii se indreapta din ce in ce mai mult dinspre media traditionale catre cele online. >n Vest, observam scaderi intre trei si patru procente ale tirajelor ziarelor, in timp ce consumatorii vor informatii care sa vina direct pe computerul de la birou sau pe telefonul mobil. As sugera si cateva motive sociologice pentru asta, pentru ca, daca vrem sa intelegem schimbarile petrecute in media, trebuie sa intelegem cum s-au schimbat oamenii in ultimii ani.
Din punct de vedere editorial, cred ca integrarea ofera oportunitati minunate pentru jurnalisti. stiu ca va asteptati sa spun asta pentru ca sunt trainer, asa ca permiteti-mi sa va explic. Traditional, multi dintre noi am fost instruiti sa relatam stiri printr-o singura metoda. De exemplu, ziarul sau televiziunea. Vezi foarte rar oameni de televiziune zbatandu-se sa scrie sau viceversa, pentru ca stirea este spusa diferit pentru ambele domenii media si povestile sunt adesea selectate pentru motive diferite. Nu stiu daca asta este un lucru bun sau rau. Ceea ce stiu este ca fiecare domeniu media presupune un set foarte strict de reguli pentru a spune povestea. De exemplu, ziarele nu sunt atat de puternice ca televiziunile la povestile de actiune, dar sunt mai bune decat televiziunile la a spune povesti cu mai multe detalii.
Asta poate influenta povestile pe care alegem sa le spunem la fel ca si masura in care detaliem o stire. Dar acum, in timp ce televiziunea, radioul si ziarele converg si nu mai sunt doar medii individuale, metodele de povestit se sprijina pe new media – Internetul; putem alege care dintre aceste medii ne spune mai bine povestea.
De exemplu, daca sunt corespondent strain in Irak si vad o bomba explodand, un videoclip de cinci secunde pe telefonul meu mobil poate fi mai spectaculos decat orice text pe care il scriu. Desigur, videoclipul nu transmite detalii asa de bine ca textul, deci ar urma sa le integrez pe amandoua. Titlul unei carti la care lucrez acum despre acest subiect este "Jurnalistul eliberat" – cred cu tarie ca integrarea este o eliberare a jurnalistului. Desigur, asta presupune anumite dificultati si tensiuni si unii jurnalisti se vor descurca intotdeauna mai bine intr-un anumit mediu, ceea ce este bine. Dar ofera niste oportunitati minunate.
» Cum schimba jurnalismul multimedia modul in care ziaristii produc povesti si care sunt noile abilitati de care au nevoie? Cum se schimba felul in care consumatorii proceseaza informatia?
Abilitatea esentiala pentru jurnalism va fi mereu povestitul, si asta e un lucru bun. Oamenii sunt prin natura lor fiinte rationale, iar povestile sunt ceea ce folosim pentu a da un sens lumii. Deci povestile vor fi mereu pe primul plan. Nu se vor schimba, de asemenea, nici tipul de povestiri pe care oamenii le apreciaza si ce aspecte vor sa cunoasca mai bine. Vestea buna este ca, fundamental, jurnalistii inteleg aceste lucruri, deci suntem deja bine pregatiti pentru lumea new media. Schimbarile majore vor fi in felul cum relatam o stire. Pe viitor jurnalistii vor trebui sa inteleaga cum si cand sa foloseasca noile metode de povestit, cum ar fi audio, video, text si animatie. Fac aceste comentarii bazandu-ma pe trendurile globale, nu pe informatiile pe care le cunosc despre Romania.
"Este posibil ca urmatoarea mare idee sa fie creata de unul dintre colegii vostri din Romania"
» Este integrarea printului si new media un pas intermediar inainte ca publicatiile online sa le inlocuiasca complet pe cele tiparite?
Raspunsul la aceasta intrebare valoreaza un milion de dolari si toata lumea are propria opinie. Unii spun ca ziarele vor disparea, iar altii spun ca nu exista nici o sansa pentru asta. Eu tind sa cred ca ziare vor exista mereu, dar mult mai putine. Imi place sa citesc un ziar duminica dupa-amiaza, asezat cu o ceasca de ceai alaturi. Este o senzatie speciala sa frunzaresti printre pagini si sa extragi sectiunea auto sau sa treci in revista titlurile. Dar in aceasta lume noua ziarele vor fi doar o parte a unui trust de presa. Companiile de presa inteligente vor inceta sa se considere doar proprietarii unui ziar si se vor considera trusturi media.
Isi vor promova stirile sau informatiile in oricare forma sau canal media, mai degraba decat ziarul. Isi vor schimba felul in care fac afaceri asa incat jurnalistii sa poata prezenta povestea care se poate metamorfoza in orice forma media i-ar placea consumatorului. Cu alte cuvinte, vor integra redactia pentru a imbunatati povestea pentru cititorul-navigator si asta va da sensul afacerii. Deci nu, ziarul nu este mort. Nici televiziunea si nici radioul. Acum, partea captivanta pentru oamenii media este ca noi cream viitorul in mod activ. Nimeni nu a prezis internetul. Google si YouTube par sa fi aparut de nicaieri, creand audiente masive. Cine stie care va fi urmatoarea idee geniala pentru media? stim doar ca este posibil ca urmatoarea mare idee sa fie creata de unul dintre colegii vostri aici, in Romania.
» Prin ce difera o redactie convergenta de cea veche?
Intr-o redactie integrata, continutul stirii vine pe primul loc, iar metoda in care este relatata vine pe locul doi. Din punct de vedere organizatoric, nu ai o echipa de online separata de cea a ziarului. Toti lucreaza impreuna. Redactiile traditionale au de obicei echipa pentru online departe de actiune, iar stirile ajung pe website cu o mica intarziere. Lucrul aceasta n-o sa mai mearga in viitor.
» La Daily Telegraph si Sunday Telegraph ati instruit timp de o saptamana jurnalistii inainte de a crea redactia convergenta. Este suficienta doar o saptamana de cursuri pentru schimbare?
Fiecare situatie este diferita si fiecare jurnalist este diferit, adaugand abilitatilor sale o intreaga experienta de viata. si fiecare cultura de ziar este diferita. Intr-o lume ideala, as petrece doua sau trei saptamani cu jurnalistii pentru a fi sigur ca produc intr-adevar un continut grozav si ca inteleg noua gramatica a acestui mijloc de comunicare. As face asta de-a lungul unei perioade de trei luni – o saptamana pe luna. Dar asta nu e realist cand avem ziare tiparite si editii online care se updateaza la fiecare zece minute. Munca la The Telegraph a fost foarte emotionanta pentru mine, deoarece acolo conducerea era cu adevarat inovatoare pentru un ziar. Ei continua sa aiba, dupa parerea mea, unul dintre cele mai bune site-uri de ziar din lume. Este important de spus ca acest curs de o saptamana a fost unul de constientizare, nu unul de pregatire a abilitatilor specifice. Dar jurnalistii au deprins cateva abilitati si un mod de gandire editorial pentru a spune povestea multimedia. Am facut impreuna cursuri si am pregatit productii pentru suport audio sau video.
Acestea au fost hotarate de managerul de la The Telegraph, care mi-a oferit o analiza detaliata a nevoilor de training. Cel mai important la The Telegraph este ca au o echipa care isi doreste sa invete si sa se dezvolte. Experienta mea in multe organizatii media este ca multi oameni nu inteleg rolul instruirii si dezvoltarii. The Telegraph a inteles asta, are oameni buni in conducere si a investit intelept in acest domeniu. Cand vorbesti despre training, atingi un subiect important pentru mine, pentru ca este o tema favorita. In timp ce backgroundul meu de munca este media si jurnalism, academic este trainingul adultilor si psihologia instruirii adultilor.
Am predat si am tinut traininguri media timp de aproape doua decenii. Trainingul este una dintre cele mai prost intelese functii. O multime de bani sunt irositi pe traininguri care nu sunt tinute corespunzator. Asta poate fi din cauza unui curriculum neimplementat in practicile curente sau din cauza faptului ca metodologiile de invatare nu sunt specifice. Cei mai multi dintre manageri nu le inteleg. Una din problemele comune cu care m-am confruntat este cand anumiti manageri mi-au cerut sa comprim un curs de trei zile intr-o jumatate de zi sau o zi. Nu realizeaza ca ar economisi bani daca nu s-ar tine cursul deloc. Mereu intreb: "Ce bucati din cursul audio nu vrei sa predau?". Ei spun: "Ce ne sugerezi?".
Sunt mereu politicos, dar le spun ceva de genul: "Pentru ce parti din audio esti pregatit sa risti si sa-ti pierzi banii?". Trainingul ar trebui sa insemne o economie de bani pe termen lung. Este o investitie si, asa cum verifici raportul anual al unei companii inainte sa cumperi actiuni, asa ar trebui sa pui intrebari dure despre curriculumul de instruire, metodologie si cum le va folosi organizatia ta pentru a atinge un tel editorial si comercial.
» Cum reactioneaza jurnalistii la tranzitie si la schimbarile din munca lor?
Asta este o intrebare la care e dificil sa raspund repede, pentru ca este asa de complexa. Ai parte de multe emotii – unii oameni sunt deprimati, altii emotionati. Am vazut jurnalisti mari tremurand in perioadele de tranzitie pentru ca sunt de parere ca vor fi concediati. Altii considera orice tip de schimbare nepotrivit. Daca e sa vorbim de reactia celor mai multi, cred ca e vorba de cinism. Jurnalistii tind sa fie cinici prin natura lor si asta e de obicei atitudinea si fata de schimbare. Prin natura si eu sunt un cinic, deci inteleg prea bine asta. Asa incat discut mult cu jurnalistii cinici despre ce se schimba si ii las sa-si formeze propriile pareri.
» Crezi ca aceasta tranzitie este la fel de necesara si pentru piata din Romania sau cea est-europeana?
Nu vreau sa insult tara voastra facand niste comentarii obraznice pentru ca va cunoasteti piata mult mai bine decat mine. Ceea ce vreau sa spun este ca tehnologia avanseaza si, pentru jurnalistii care s-au nascut sa spuna povesti, aceasta tehnologie ofera mai multe instrumente si optiuni pentru istorisirea povestilor. Fiinta umana este atrasa de povesti pentru ca asta da sens lumii. Deci orice mijloc nou de a relata noutati este binevenit. Cheia pentru a profita din plin este sa te asiguri ca povestea, si nu tehnologia, sta in centrul muncii noastre.
CV
» Jonathan Halls este implicat activ, prin proiectul IFRA Newsplex, in proiecte de re-design si dezvoltare a redactiei moderne pentru cele mai mari companii de presa din Europa. A facut parte din echipa care a creat celebra redactie integrata a cotidianului britanic Daily Telegraph. Are o experienta pe peste 17 ani in jurnalism, training si management media, fiind unul dintre expertii pe probleme de leadership, inovatie si jurnalism digital. Pana in 2006 a condus Departamentul de Training al BBC – unul dintre cei mai prestigiosi furnizori de training din lume –, sustinand proiecte de anvergura precum trecerea de la productia audio la cea digitala, televiziunea-tabloid, televiziunea interactiva sau High-Definition TV. In perioada 29-30 septembrie, Halls a venit la Conferinta Nationala a Presei de la Bucuresti si a sustinut un training in jurnalism digital.
