Câştigul salarial mediu a crescut cu 12,1% în ultimul an, până la 2.051 de lei (echivalentul a 459 de euro) în luna martie a acestui an, conform INS. Care e semnificaţia acestor creşteri, în perspectiva economiei naţionale?
Institutul Național de Statistică (INS) arată că din ultimii doi ani luna martie corespunde întotdeauna unei creşteri a salariilor faţă de luna precedentă. „În martie 2014 a fost o creştere cu 5%, în martie 2015 cu peste 5%, iar acum din nou de 5%. În cursul unui an calendaristic, avem câteva momente tipice. Ianuarie este momentul cel mai de jos, ca rată a creşterii salariale. Martie are amplitudine, iar aceasta poate fi determinată de nişte plăţi sub formă de cadouri. Lunile iunie – iulie la fel, pentru că se pleacă în concedii, apoi mai este cu creştere salarială şi decembrie, când apar al 13-lea salariu, bonusurile şi primele de Crăciun şi Anul Nou”, a declarat pentru „România liberă“ analistul economic Sorin Dinu.
Într-adevăr, conform INS, în perioada februarie 2015 – februarie 2016, câştigul mediu net a crescut cu 12,7%, până la 1.950 de lei. Avansul a atins un ritm-record în perioada decembrie 2014 – decembrie 2015, de 13,3%. Câştigul lunar net din luna martie e aproape de nivelul din ultima lună a anului 2015 – 2.114 lei (circa 470 de euro), maxim istoric pentru România.
Analistul economic a explicat că salariul real nu este o unitate de măsură foarte bună în acest moment, având în vedere că s-a redus TVA, deci s-a schimbat impactul pe dinamica preţurilor. „Pe de altă parte, că se tot discută despre raportul regional FMI, care a apărut, vom vedea că de la anul rata inflaţiei va creşte la 3,1% şi atunci salariul real va fi amputat serios”, a atras atenţia Sorin Dinu.
De la salariu, mărimea şi evoluţia acestuia, este logic ca imediat să se pună problema creşterii economice pe bază de consum. Sorin Dinu susţine că aceasta este foarte bună, „atâta timp cât investiţiile urmează curba cererii, în sensul în care, pe măsură ce cererea creşte, companiile interne investesc în majorarea capacităţilor de producţie, astfel încât să acopere cererea. Teoretic, la un moment dat, investiţiile pentru bunuri de consum trebuie să aibă o curbă de creştere, pentru ca să nu se ducă pe exporturi consumul, pentru că ulterior s-ar putea să crească salariile, din cauza diferenţei dintre tipul de forţă de muncă solicitat şi calificarea acesteia”.
Dar lucrurile în România, din acest punct de vedere, sunt ceva mai complicate. „Având această pondere mare a autoocupării, nu avem o imagine foarte clară asupra şomajului. Cifrele de şomaj publicate de INS reflectă numărul de şomeri înregistraţi, nu al celor ce sunt într-adevăr şomeri, dintre care unii au şi renunţat să-şi mai caute de lucru. Astfel, salariul poate să crească, România poate să aibă forţă de muncă disponibilă, dar nu la nivelul de calificare solicitat de angajator. Ca să găsesc oamenii cu calificarea dorită, va trebui să majorez salariile”, a precizat Sorin Dinu.
În al doilea rând, subliniază analistul, în funcţie de structura de ocupare a economiei naţionale, depinde foarte mult şi dacă salariul este la stat sau nu. „La stat, în România, sindicatele au o putere mai mare de negociere şi forţează creşteri de salarii. Trebuie să ne gândim şi la faptul că creşterea salariului minim va genera o creştere în lanţ a salariilor, pentru că grilele de salarizare trebuie pe cât posibil refăcute. Poţi să creşti continuu prin mijloace administrative, dar diferenţialul de venit la o anumită calificare nu va mai fi stimulativ”, a declarat pentru „România liberă” Sorin Dinu.
„Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (6.347 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.161 de lei)“, precizează INS. Pe lângă industria tutunului, câştiguri medii nete ridicate s-au mai înregistrat în luna martie în extracţia petrolului şi a gazelor naturale (6.024 de lei), IT (5.621 de lei) şi asigurări (4.986 de lei).
Dar creşterea salariilor în industria tutunului, care reprezintă foarte puţin ca pondere în economia naţională, nu este atât de semnificativă, atrage atenţia Dinu, explicând că „mai semnificativ este salariul net din HORECA (turism, restaurante), unde, fiind vorba despre servicii, acesta ar trebui să aibă o pondere mai mare în economie”.
De la anul, rata inflaţiei va creşte şi atunci salariul real va fi amputat serios.“ Sorin Dinu, analist economic
