Angajaţii de la stat vor să se mute din minister în minister, după salarii mai mari.
Unii miniştri au reclamat în Guvern că oamenii din subordine – şoferi, secretare şi alţi angajaţi – vor să plece la alte ministere unde au văzut că se câştigă mai bine, mai ales după prezentarea veniturilor. „De exemplu, s-a văzut că sunt şoferi plătiţi cu 4.000 lei lunar, în timp ce alţii nu trec de 1.200 lei. Această situaţie a generat o nemulţumire la nivelul angajaţilor din ministere, care au început să fie tentaţi să plece spre acele instituţii unde au observat că se câştigă mai bine”, spun surse guvernamentale citate de Mediafax. Datele prezentate începând cu săptămâna trecută de către instituţiile publice privind veniturile angajaţilor în luna aprilie 2010 au indicat că, în unele structuri, precum ministerele Finanţelor şi Muncii, sunt şoferi plătiţi lunar cu peste 4.000 lei, mai bine decât unii secretari de stat, în timp ce alţii au salarii cuprinse între 2.000 lei şi 3.000 lei. În alte instituţii, îngrijitorii sunt plătiţi cu aproape 2.000 lei, mai bine decât un consilier juridic asistent.
Din patru, rămân trei
În urma discuţiei din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca, în termen de o săptămână, prin ordonanţă de urgenţă sau ordin de ministru, salariile şoferilor, ale secretarelor şi ale altor angajaţi din ministere să fie uniformizate. Boc a mai cerut tuturor miniştrilor ca, în maximum o săptămână, să prezinte o schemă de reorganizare a instituţiei pe care o conduc, care să includă un număr scăzut de secretari de stat şi agenţii aflate în coordonare, dar şi o reducere cu 25% a numărului de angajaţi în fiecare minister. Noile scheme de organizare a ministerelor trebuie prezentate de fiecare ministru în parte în următoarea şedinţă de guvern, programată pentru săptămâna viitoare.
Se mai taie din benzină
Perioada care va trece până la aplicarea legilor de reducere a salariilor şi pensiilor, după finalizarea tuturor procedurilor, va fi compensată prin diminuarea cu 20% a cheltuielilor materiale din instituţiile publice, suplimentar reducerii cu 15% decise iniţial, a declarat premierul Emil Boc. „Evident că vom reduce cheltuielile materiale suplimentare, mă refer aici la bunuri şi servicii, combustibil şi la alte cheltuieli de acest fel care intră în categoria cheltuielilor materiale, cu 20%, pe lângă reducerea de 15% avută în vedere iniţial, pentru a compensa această diferenţă. Pentru acea diferenţă care rămâne de acoperit, vom suplimenta cu reducerea cheltuielilor materiale cu bunuri şi servicii, să ne încadrăm în deficitul de 6,8% convenit cu FMI şi Comisia Europeană”, a spus Boc.
