Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie şi ale cărei rezultate au fost făcute public ieri de către Institutul Naţional de Statistică, în medie, în al doilea trimestru al acestui an o gospodărie a înregistrat cheltuieli lunare de 2.210 lei, respectiv 828 lei pe persoană, reprezentând 90,1% din nivelul veniturilor totale. Veniturile totale medii lunare au fost de 2.452 lei pe gospodărie, respectiv 919 lei pe persoană.
Din aceste venituri, cele bănești au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei pe persoană), diferenţa fiind reprezentată de cele în natură, respectiv 365 de lei lunar pe gospodărie (137 lei pe persoană).
Din ce s-au format banii românilor?
Cea mai mare parte a veniturilor au fost formate de salarii, însă ponderea ajutoarelor date de stat nu a fost de neglijat. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format 51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor. Veniturile din prestații sociale au reprezentat un sfert (24,4%), cele din agricultură 3,9%, iar veniturile din activități neagricole independente 2,4%. Cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei au însumat şi ele 1,4%.
O pondere importantă au avut-o și veniturile în natură (14,9%), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%).
Veniturile în urban, cu o treime mai mari decât în rural
Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor
s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, în trimestrul II 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 12,4% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.
În rural, producţia agricolă ‒ mai importantă decât salariile
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 9,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (30,0%) și celor din prestații sociale (25,8%).
Aproape o treime din totalul cheltuielilor, pe mâncare
Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare).
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul II 2014, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor. La rândul lor, cheltuielile de consum au reprezentat 72,5% din totalul cheltuielilor unei gospodării, restul fiind alocat pentru impozite şi taxe (16,8%), etc. O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). În trimestrul II 2014, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum, respectiv 14% din totalul cheltuielilor unei gospodării.
