Proiectul de lege care obligă magazinele să achiziționeze 51% din carne, legume și fructe din producție românească este imposibil de pus în practică.
Senatul a adoptat zilele trecute o propunere legislativă prin care magazinele sunt obligate să achiziţioneze produsele din categoriile carne, legume şi fructe în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii din lanțul alimentar scurt, adică din producţie românească. Conform Politicii Agricole Comune, lanțul alimentar scurt presupune existenţa unui “lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători şi consumatori“.
Proiectul de lege, al cărui inițiator este senatorul PSD Ovidiu Donțu, mai specifică faptul că, în lunile de iarnă, din decembrie şi până în februarie, prin excepţie, legumele şi fructele din import ar putea să reprezinte maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie. În cazul în care magazinele nu respectă aceste prevederi, sunt sancționate cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996. Raportul comisiei de specialitate arată că această propunere legislativă ar putea conduce la întărirea competitivităţii pe piaţa de aprovizionare cu produse alimentare, la o creştere a competitivităţii fermierilor şi micilor producători agricoli, având ca urmare creşterea ofertei de produse proaspete şi minim procesate. Proiectul urmează să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional.
Ce spun producătorii, în vreme ce magazinele tac
Mircea Croitoru, directorul executiv al Societății Agricole “Legume-Fructe Matca“, ne-a spus că totul arată bine pe hârtie numai că nu poate fi pus în practică. “Problema cea mare este că nu avem condiții de depozitare și de selectare a legumelor și fructelor. Parlamentarii se laudă de ani de zile că vor construi depozite. Eu am un proiect pentru o astfel de construcție, ce poate obține fonduri europene. Valoarea totală a acestuia este de 1,3 milioane de euro, din care cofinanțarea mea ar trebui să fie de 50%. Problema este că trebuie să ai toți banii și să realizezi depozitul și abia apoi Comisia Europeană îți dă înapoi jumătate din sumă. Eu nu pot susține financiar un astfel de proiect.
Statul ar trebui să ne ajute pentru a obține credite avantajoase“, arată Croitoru. Acesta dă exemplul Spaniei, Italiei și Franței, unde agricultorii primesc ajutoare de stat pentru a acoperi costurile cu energia electrică, etichetarea și ambalarea. “O asociație agricolă din Arad a construit un astfel de depozit, dar a făcut un împrumut la bancă și nu a mai putut returna banii, așa că le-au confiscat depozitul. Marile magazine fac comandă să le aduci anumite cantități de legume și fructe, iar dacă este vreo calamitate și nu poți asigura cantitatea respectivă plătești penalități“, adaugă Mircea Croitoru.
Și Sorin Minea, președintele Asociației Române a Cărnii, ne-a precizat că producătorii autohtoni nu pot asigura 51% din cantitatea de carne din magazine. “România importă circa 40% din carnea de pasăre, vită, oaie și porc. Este o lege populistă. Pe de altă parte, o astfel de măsură ar putea conduce la o scădere a calității acestor produse alimentare fiindcă producătorul știe că oricum magazinele sunt obligate să-i cumpere marfa“, spune Minea. Acesta susține că o astfel de măsură care limitează accesul pe piața comună europeană va atrage demararea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Ce probleme ați întâmpinat până acum în aprovizionarea magazinelor cu produse autohtone? Cum apreciați nivelul amenzilor în cazul încălcării prevederilor acestui proiect legislativ? Am adresat aceste întrebări reprezentanților Metro și Carrefour, două dintre cele mai mari lanţuri prezente în România, dar până la închiderea ediției nu am primit un răspuns.
Ce spune Consiliul Concurenței
Autoritatea de Concurență recomandă clarificarea următoarelor aspecte:
- cum va avea acces producătorul mic/fermierul la distribuția produselor către comercianți dacă la acest moment nu există un sistem de depozitare funcțional la nivel național?
- procentul de 51% se va aplica la categoria mare „carne“ sau „legume-fructe“ sau se va aplica pe fiecare subcategorie conținută de acestea (de ex. carne de porc, carne de pasăre etc.)?
- cine se va ocupa de logistica aferentă distribuției?
- ce se întâmplă dacă producătorii nu vor reuși să acopere necesarul de 51% din achizițiile comercianților?
Totodată, prevederile inițiativei legislative ar trebui să includă o definire a termenilor, spre exemplu câți actori sunt implicați într-un lanț scurt de distribuție, dar și cine și cum va controla îndeplinirea condițiilor de achiziții sau de proveniență a produselor.
Ce spune inițiatorul
Senatorul Ovidiu Donțu ne-a spus că laptele, produsele lactate, ouăle și posibil și produsele de panificație urmează să completeze lista. “Acestea vor fi introduse la Camera Deputaților. Vom analiza dacă este cazul să includem și panificația. În urma evaluărilor, după ce legea va intra în vigoare, doresc să măresc procentul de la 51% la 60%“, explică Donțu. Stabilirea procentului inițial s-a făcut în baza unor analize și a discuțiilor cu producătorii? “Sigur că da. Există și o legislație a depozitelor agricole. Grupurile de producători sunt încurajați să se asocieze pentru a acoperi cofinanțarea de 50% din valoarea proiectului. Să nu se plângă că nu au bani. Trebuie să facă un plan de afaceri. Este afacerea lor“, spune ușor iritat senatorul.
