Unele bănci practică deja dobânzi la depozitele clienţilor sub indicatorul ROBID (randamentul la care banca se oferă să cumpere lichiditate din piaţa interbancară). Asta în condiţiile în care conturile clienţilor sunt oricum jumulite prin comisioane de administrare şi taxe de retragere sau alimentare cu numerar.
La începutul lunii trecute, indicele folosit în algoritmul de calcul al dobânzilor majorităţii creditelor în lei-ROBOR, ajunsese sub 2%. De atunci, avem o creştere uşoară de peste un procent, dar asta n-a clintit dobânzile la depozite care rămân descurajante la majoritatea băncilor. Pentru a vedea în ce situaţie se află de fapt deponenţii vom compara dobânzile la depozitele la 3 luni, cele mai populare, cu un alt indicator de referinţă al pieţei interbancare, ROBID. Acesta exprimă costul pe care băncile se oferă să-l plătească pentru atragerea de lichiditate, spre deosebire de ROBOR, care este dobânda pe care băncile o cer pentru a-şi plasa banii ce le prisosesc (evident, când o bancă are nevoie de bani va plusa peste media ROBID pentru a-i atrage mai repede, iar când nu prea vrea să dea bani cu împrumut îşi va plasa oferta peste media ROBOR pentru a descuraja amatorii).
Ei bine, ROBID la 3 luni era vineri 2,57%, în scădere faţă de nivelul de joi, de 2,71%. Ne-am gândit că în mod normal nivelul la care se solicită lichiditate în piaţa interbancară e mai mic decât randamentul resurselor clienţilor băncilor, pentru că în cazul lor băncile au şi alte modalităţi de a-şi majora câştigul. Ne referim la comisionul de administrare a contului curent (uzual, câţiva lei pe lună), la taxele pentru retragerea de numerar (uzual 0,5% din suma retrasă) sau de alimentare a contului (da, se pot percepe bani pentru depuneri). Surpriză, sunt bănci care dau mai puţin deponenţilor decât media ROBID. Care sunt acestea? Într-un top Conso pentru o sumă de 10.000 lei, plasată într-un depozit la termen de 3 luni, găsim sub 2,5% bănci precum UniCredit Ţiriac (2,40%), Raiffeisen Bank (2,25%), ING Bank (2,25%). Dacă ne-am raporta la valoarea indicatorului ROBID din 6 martie, atunci în clubul “select” al băncilor care plătesc mai prost pentru banii clienţilor decât media dobânzilor la care se atrag bani pe interbancar ar intra şi BCR sau Intesa (cu dobânzi de numai 2,7%).
Cum poate fi crescut randamentul economiilor personale
O soluţie ar fi să alegem cele câteva bănci de talie mică ce păstrează încă dobânzile în apropierea lui 4%. În exemplul de mai sus, la un depozit de 10.000 lei pe 3 luni cel mai bine ieşiţi la TBI Bank (4,25%), Piraeus şi Banca Românească (3,95%). O alternativă este achiziţionarea de titluri de stat (din păcate doar prin intermediul băncilor, emisiunile de certificate de trezorerie pentru populaţie prin Trezorerii nu s-au reluat). Pentru cine dispune de minim 10.000 lei – valoarea unui titlu – trebuie subliniat că deşi randamentele sunt aparent comparabile cu ofertele unor bănci (3,8-4,2%), trebuie avut în vedere că în acest caz nu se plăteşte impozitul pe dobândă de 16%, iar câştigul este mai mare pentru cine împrumută statul.
